Expansiunea mărcilor proprii ale magazinelor schimbă jocul în retailul românesc. Date de la Consiliul Concurenței

Mărcile proprii ale magazinlor au o pondere tot mai mare în comerțul românesc, arată cel mai recent Raport privind evoluția concurenței. Ponderea acestor produse depășește media statelor unde activează grupurile comerciale din România.

Produsele românești depășesc 50% și își mențin un avans stabil față de produsele străine. Documentul Consiliului Concurenței prezintă această evoluție ca fiind constantă din 2021 până în 2024.

Mărcile proprii depășesc 30% din totalul produselor

Datele arată o creștere vizibilă. În anul 2024, mărcile proprii au reprezentat 30,2% din totalul produselor, cu un avans de 2,8 puncte procentuale față de 2021. În zona alimentară, ponderea a atins 33,8%, cu un avans de 3,9 puncte procentuale față de 2021. Documentul notează că aceste valori sunt superioare mediei calculate în țările unde activează grupurile din România. Produsele românești au crescut de la 50,4% în 2021 la 52,1% în 2024. Evoluția arată că segmentul local își consolidează prezența în rafturi.

Avertismentul CEO-ului Palantir despre valoarea investițiilor în Inteligența Artificială

12:57

Europa caută rețete dure pentru criza migrației

12:11

Mărcile proprii în segmentul alimentar

Categorii precum fructele, lactatele și produsele de bază includ tot mai multe mărci proprii. Ponderea produselor românești în alimentație este ridicată. Aceasta este influențată de perisabilitatea crescută a acestor produse. Ponderea a avansat de la 55,7% în 2020 la 56,1% în 2024. În schimb, la nivelul întregului segment de mărci proprii, produsele străine păstrează o pondere ușor superioară. Analiza arată diferențe în funcție de categorie și de proveniență.

Efectele presiunii inflaționiste

Consiliul Concurenței subliniază că mărcile proprii oferă retailerilor un nivel ridicat de adaptabilitate în context inflaționist. Această situație poate afecta jucătorii mici, care nu au aceeași flexibilitate. Retailerii pot respecta mai ușor măsurile de plafonare a adaosului prin controlul extins asupra acestor produse. Pe de altă parte, creșterea ponderii acestor produse poate influența piețele la nivel structural. Producătorii își pot pierde independența și motivația de a inova, pe măsură ce retailerii măresc controlul.

Evoluția adaosului comercial

Între 2020 și semestrul I 2025, adaosul comercial a crescut vizibil. Această evoluție a accelerat în 2023. Consiliul Concurenței asociază această evoluție cu efectul waterbed descris în analize anterioare. Creșterea costurilor logistice a contribuit la această situație. Printre aceste costuri se află salariile, energia electrică și carburanții. Raportul arată interdependențe între structura pieței și costurile finale.

Mărcile proprii și strategia de preț în retail

Analizele arată că produsele de marcă proprie sunt, de regulă, mai ieftine. Aceste produse implică costuri de achiziție și prețuri la raft mai reduse. Retailerii aplică adaosuri mici în special la bunurile alimentare de bază. Această strategie crește controlul retailerilor asupra prețurilor. Totuși, raportul arată consecințe complexe în lanțurile de furnizare. Furnizorii pot deveni dependenți de relația cu retailerii. Situația poate influența modul în care aceștia funcționează pe termen lung.

Mărcile proprii și nivelul real al adaosurilor

Contrar situației din categoriile de bază, adaosurile generale pentru produse mărci proprii sunt chiar mai ridicate, atenționează Consiliul Concurenței.

Astfel, retailerii utilizează controlul mult mai mare pe care îl au asupra tuturor elementelor de preț la nivelul produselor de marcă proprie (producție, logistică, adaos pe întregul lanț, calitate etc.) pentru: a scădea prețurile/adaosurile practicate în cazul bunurilor alimentare de bază (pentru produsele de marcă proprie); a-și recupera aceste pierderi la nivelul celorlalte categorii de produse de marcă proprie.

Categoriile analizate

Consiliul Concurenței a analizat categorii precum pâine, lapte, brânză, iaurt, făină, ouă, ulei, zahăr, orez și produse de patiserie. Aceste categorii sunt esențiale pentru coșul zilnic. Strategia retailerilor în aceste domenii are efecte directe asupra produselor de consum curent. Documentul prezintă o imagine amplă asupra modului în care mărci proprii influențează dinamica acestor categorii. Evoluțiile sunt diferite în funcție de importanța fiecărei categorii.

Consecințele comerciale

Raportul oferă o evaluare directă.

„Practic, mărcile proprii le conferă retailerilor reziliență și le sporește capacitatea de a se conforma măsurilor de plafonare a adaosului. În ciuda avantajelor evidente (la nivel de preț) pentru consumatorii vulnerabili, pot exista consecințe semnificative de ordin comercial și concurențial: presiune pusă pe marjele producătorilor; creșterea prețurilor la alte categorii de produse – unele dintre aceste produse fiind achiziționate inclusiv de categoriile de clienți vulnerabili; în aceste condiții, efectele actului normativ pot fi mai degrabă aparente (observabile doar pe o parte a coșului de consum a categoriilor vulnerabile); afectarea unor piețe în ansamblu (pe măsură ce retailerii acaparează o cotă tot mai importantă din anumite piețe, producătorii/procesatorii își pot pierde din independență și din motivația de a inova)”.

Definirea produselor românești în raport

Raportul explică și modul de definire a produselor românești. Produse românești sunt cele fabricate în România. Unele produse au fost considerate ca având proveniență românească atunci când ultima etapă de producție a avut loc în România. Această definire a fost folosită în lipsa unei trasabilități complete. Documentul subliniază modul în care clasificarea influențează datele.