Explozia AI distruge restul economiei?

Dacă modelele de inteligență artificială ar avea un oraș natal, acesta ar fi, cel mai probabil, Ashburn, în nordul Virginiei, chiar lângă Washington, DC. Pasagerii care privesc mai atent de la ferestrele avioanelor care aterizează pe aeroportul Dulles pot vedea o mulțime de cutii aliniate, cu acoperișuri albe, răsărite lângă șiruri de străduțe suburbane. Acestea sunt faimoasele centre de date, care fac parte dintr-un conglomerat — cel mai mare din lume — un ansamblu care anul trecut a consumat mai mult de un sfert din energia produsă de principala companie de electricitate a Virginiei. Boom-ul AI din Statele Unite alimentează o parte semnificativă din creșterea PIB. Domeniul crește prin investiții masive în centre de date și infrastructură energetică, elemente finanțate de marile companii tech inclusiv prin împrumuturi. Totuși, acest avânt presează restul economiei prin dobânzi ridicate și facturi mai mari la energie, iar o eventuală prăbușire a întregului sistem ar putea lăsa antrena întreaga economie, exact la fel cum s-a întâmplat după criza dotcom.

Temerile privind o încetinire economică încep să tensioneze America, scrie The Economist, amintind că țara are o mulțime de provocări, de la dobânzile ridicate, la haosul tarifar care apasă asupra economiei. Efectele încep să de vadă peste tot, dar au un impact redus asupra ritmului amețitor cu care firmele construiesc infrastructura necesară pentru AI, comentează sursa citată. Aproximativ o șesime din creșterea de 2% a PIB-ului real al Americii din ultimul an provine din investiții în echipamente informatice și de comunicații, inclusiv cipuri și centre de date. Dacă adăugăm modernizările rețelelor electrice necesare pentru a alimenta modelele AI, plus valoarea proprietății intelectuale a software-ului, o estimare plasează contribuția boom-ului la creșterea PIB-ului real la 40%. Este o cifră uluitoare pentru un sector care reprezintă doar câteva procente din PIB-ul total al Americii.

Extinderea AI nu este un boom investițional normal. Până de curând, marile companii de tehnologie au finanțat cea mai mare parte din acest proces din câștigurile și rezervele lor de numerar. Acum însă, amploarea construcțiilor este prea mare chiar și pentru acești giganți, așa că au început să se împrumute. Mai toți ridică centre de date cu convingerea că AI va stimula o creștere economică explozivă — și, prin urmare, o cerere uriașă de putere de calcul — în doar câțiva ani. Nu este ca și cum ai construi case sau fabrici. Este o piață cu recompense uriașe, de tipul „winner-takes-all”, adică un domeniu în care preocupări obișnuite, cum ar fi costul împrumuturilor, sunt ușor și tentant de ignorat.

Lenovo își dublează profitul la nivel global: Venituri de aproape 19 miliarde de dolari

17:53

Top cele mai vorbite limbi la nivel mondial în 2025: cine deține supremația lingvistică pe planetă?

17:34

Dobânzi ridicate și consum imens de energie

Și exact asta fac marile companii tech. Sunt motivate să construiască infrastructura AI cu orice preț, așa că dobânzile ridicate abia dacă mai contează, comentează The Economist. Nici costul energiei nu le descurajează: proiectele pentru centre de date la scară de gigawați, care cer câtă energie consumă un mic oraș, devin tot mai populare.

Dacă ne uităm la istoria boom-ului dotcom, de la sfârșitul anilor 1990, această manie ar putea dura mult mai mult. Atunci, implementarea tehnologiilor costisitoare necesare pentru a construi Internetul a fost susținut ani de zile, cu un impact mult mai puternic asupra PIB-ului decât cel pe care l-a avut AI până acum. Ba chiar, entuziasmul timpuriu pentru AI este și mai mare decât cel pentru internet în primii săi ani. În ciuda agitației din era Y2K, puțini se așteptau ca web-ul să ducă la automatizare în masă sau la o creștere economică fără precedent de rapidă. Ambele sunt astăzi predicții destul de comune despre AI în Silicon Valley.

Facturile medii la electricitate în America au crescut cu 7% în 2025

Problema este că exact sectorul care alimentează o parte atât de mare din creșterea Americii presează restul producției. Constructorii de locuințe, de exemplu, nu-și pot permite să fie nepăsători la costurile mai mari de împrumut. Centrele de date constrâng și ele restul economiei, menținând prețurile la energie la nivel ridicat. Facturile medii la electricitate în America au crescut cu 7% în 2025, iar efectul este explicat, cel puțin parțial, prin presiunea suplimentară pe care o pun centrele de date asupra rețelei electrice.

Dacă privești dincolo de AI, mare parte din economie pare inertă. Consumul real a stagnat din decembrie. Construcțiile rezidențiale au scăzut, la fel și investițiile de afaceri non-AI, comentează The Economist. Ambele sunt extrem de sensibile la dobânzi și acționează ca indicatori pentru producția generală.

Foto: Unsplash

Are loc o realocare la scară economică

Cu alte cuvinte, are loc o realocare la scară economică: sectoarele sensibile la dobânzi și energie contribuie mai puțin la creștere, în timp ce investițiile în AI contribuie mai mult. Iar pentru ca acest lucru să continue, marile companii tech trebuie să-și sporească în permanență cheltuielile. Orice încetinire a cheltuielilor de capital — de pildă, dacă apar constrângeri legate de energie sau de disponibilitatea cipurilor — ar însemna un sprijin mai mic pentru creșterea economică generală.

Dacă s-ar întâmpla asta, ar exista și o parte bună: dobânzile și prețurile energiei ar scădea, reducând presiunea asupra restului economiei. Totuși, istoria poartă un avertisment. După boom-ul dotcom, a urmat o prăbușire violentă. O scădere similară a investițiilor în AI ar elimina una dintre principalele surse ale creșterii Americii tocmai când restul economiei începe să arate fragil. Dacă apetitul pentru centre de date s-ar răci, nu doar Ashburn ar putea avea probleme, mai scrie sursa citată.