Extremiștii de stânga și dreapta au același tipar cerebral. Studiul american care demontează miturile

Extremiștii de stânga și dreapta par să aibă mai multe în comun decât ar recunoaște vreodată, cel puțin atunci când vine vorba de felul în care reacționează creierul lor. Un studiu recent realizat în Statele Unite a scos la iveală faptul că persoanele cu opinii politice extremiste, indiferent că provin dinspre stânga sau dreapta spectrului politic, prezintă reacții cerebrale asemănătoare în fața dezbaterilor pe subiecte controversate. Spre deosebire de aceștia, indivizii cu opinii moderate manifestă răspunsuri mult mai variate.

Cum a fost realizat studiul

Echipa de cercetători de la Brown University, condusă de Oriel Feldman Hall, a efectuat un experiment pe un grup restrâns de 44 de participanți, care au fost evaluați în prealabil pe o scală ce măsura atitudinile lor politice, de la 0 (extrem de liberali) la 100 (extrem de conservatori). În cadrul experimentului, aceștia au vizionat de două ori un videoclip de aproape 18 minute care surprindea un dialog aprins între democrații Tim Kaine și republicanul Mike Pence, discutând teme precum migrația și reforma poliției. Acest schimb de replici provine din dezbaterea pentru funcția de vicepreședinte din anul 2016.

Reacții cerebrale similare la extremiști

Pe parcursul vizionării, unii participanți s-au aflat într-un aparat RMN pentru a se înregistra activitatea creierului lor. Rezultatele au arătat că indivizii cu opinii politice extremiste manifestau modele cerebrale asemănătoare. Aceștia au înregistrat o activitate crescută în zonele cerebrale legate de procesarea emoțiilor, în special în contextul fricii și al percepției unei amenințări. Răspunsurile neuronale au fost și mai puternice atunci când participanții adversari din video foloseau un limbaj dur și atacuri verbale.

Mutare majoră în bankingul european: Erste Group preia controlul Santander Bank Polska

21:55

Guvernul a stabilit lista marilor investiții. Care sunt autostrăzile prioritare

21:10

Pe lângă activitatea cerebrală, acești indivizi au manifestat și un nivel mai ridicat de excitație fizică, măsurat prin conductanța pielii. Cercetătorii consideră că aceste reacții fizice amplifică procesele neuronale, sugerând că emoțiile și stările de excitare întăresc convingerile politice ale oamenilor.

Moderatii reacționează diferit

„În schimb, moderatii au arătat răspunsuri cerebrale mult mai diverse, ceea ce sugerează că extremismul — indiferent de ideologie — este ceea ce modelează această manieră uniformă de procesare a informațiilor politice”, a explicat psihologul Feldman Hall.

Teoria potcoavei politice și implicații

Echipa a făcut referire la teoria potcoavei, conform căreia extremele politice, de dreapta și stânga, sunt similare în anumite privințe.

„Aceasta indică faptul că nu doar convingerile în sine, ci și intensitatea acestora, împreună cu reacțiile emoționale ale oamenilor, influențează percepția lor asupra realității politice”, a adăugat co-autorul Daantje de Bruin, citat de RND.

Autorii au subliniat că rezultatele studiului reflectă contextul politic american și pot să nu fie aplicabile în alte regiuni ale lumii.

Aspecte psihologice și neuroștiințifice ale extremismului

Emoțiile intense, mai ales teama și sentimentul de amenințare, par să joace un rol central în întărirea pozițiilor extremiste. Reacțiile fiziologice crescute contribuie la consolidarea credințelor politice, iar acest proces poate explica de ce opiniile politice radicale sunt atât de greu de schimbat.

Studiul american este unul dintre puținele care combină măsurători neuroștiințifice cu analiza pozițiilor politice, oferind o perspectivă neurobiologică asupra procesului de radicalizare ideologică.

Limitări și perspective viitoare

Cercetătorii avertizează că datele din acest studiu se referă la un context specific — cel al politicii din SUA — și că rezultatele pot varia în funcție de mediul cultural și politic. Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a verifica dacă aceleași principii se aplică în alte societăți.

Totuși, constatările întăresc ideea că extremismul, indiferent de orientare, implică procese cognitive și emoționale similare, oferind cunoștințe valoroase pentru înțelegerea și eventuala prevenire a fenomenului în viitor.