„Fabricat în Europa” nu are consens. Parisul promovează o agendă economică ambițioasă, dar rămâne izolat la nivel european

Emmanuel Macron ajunge la următorul summit al liderilor Uniunii Europene cu o ambiție clară: să transforme reuniunea într-un moment de cotitură pentru viitorul economic al Europei. Președintele francez promovează o viziune axată pe „Fabricat în Europa”, investiții publice mai mari, reducerea dependențelor externe și protejarea industriei europene prin reguli preferențiale în achizițiile publice. Numai că planul Parisului întâmpină o rezistență tot mai clară din partea noii axe Berlin–Roma.

Germania și Italia, două dintre cele mai puternice economii ale Uniunii, și-au apropiat vizibil pozițiile în ultimele luni și privesc cu scepticism propunerile considerate prea protecționiste ale Franței. În locul unei Europe care se închide în sine, Berlinul și Roma susțin o relansare industrială bazată pe competitivitate, comerț liber și menținerea relațiilor cu partenerii externi, arată Politico.

Macron mizează pe autonomie economică și reguli „Cumpărați european”

Planul lui Emmanuel Macron, discutat recent la Palatul Élysée cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, conturează o Europă mai puțin dependentă de lanțurile globale de aprovizionare. Viziunea include investiții publice consistente, sprijin direct pentru industria internă, reguli de tip „Buy European” în achizițiile publice și o reducere a birocrației.

UE schimbă regulile jocului: ajutor de stat flexibil pentru a face față exploziei prețurilor la energie

21:47

Plan masiv de investiții: România pregătește ajutoare de stat de 5 miliarde de euro până în 2032

20:49

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez, obiectivul este ca reuniunea liderilor UE să devină „un moment real”, care să marcheze o schimbare de paradigmă. Parisul consideră că Uniunea trebuie să învețe lecțiile crizelor recente și să își consolideze autonomia strategică, inclusiv în fața presiunilor geopolitice venite dinspre Statele Unite sau China.

Berlinul și Roma preferă o abordare mai deschisă

Cancelarul german Friederich Merz și premierul italian Giorgia Meloni nu par dispuși să urmeze direcția propusă de Franța. În declarații publice și documente de poziție recente, cei doi lideri au subliniat nevoia de a face economia europeană mai competitivă, fără a aluneca spre protecționism.

Merz a avertizat în parlamentul german că Europa rămâne în urma Statelor Unite și a Chinei de mai bine de un deceniu și că această tendință trebuie inversată. Soluția, în viziunea Berlinului, nu este limitarea comerțului, ci stimularea pieței unice, reducerea reglementărilor și facilitarea activității transfrontaliere a companiilor.

Italia împărtășește această abordare, iar oficiali apropiați de Giorgia Meloni au transmis în mod repetat că Roma vede în Berlin un partener strategic mai apropiat decât Parisul în actualul context economic european.

Opoziție largă față de „Made in Europe”

Franța nu se confruntă doar cu reticența Germaniei și Italiei. Un grup de state din nordul și estul Europei, printre care Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Olanda și Suedia, s-au poziționat chiar mai ferm împotriva planurilor „Fabricat în Europa”.

Într-un document comun de poziție, aceste țări avertizează că promovarea preferințelor europene riscă să descurajeze investițiile străine și să afecteze atractivitatea Uniunii. Mesajul este clar: o Uniune prea închisă riscă să piardă capital, tehnologie și acces la piețe externe.

Macron, tot mai slab la Bruxelles

Contextul politic personal al președintelui francez complică și mai mult situația. La Bruxelles, Emmanuel Macron este tot mai des perceput drept o „rață șchiopă”, aflat în ultimul an de mandat și cu o influență în scădere. Diplomații europeni recunosc că alianța tot mai strânsă dintre Merz și Meloni schimbă echilibrul de putere în interiorul Uniunii.

Un diplomat UE a avertizat că, în actualele condiții, cooperarea italo-germană poate deveni un obstacol major pentru agenda Parisului, mai ales în lipsa unui sprijin solid din partea altor state membre.

Disputa transatlantică reaprinde tema autonomiei europene

Unul dintre motivele care l-au determinat pe Macron să insiste asupra autonomiei europene este tensiunea recentă cu Washingtonul, generată de declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda. Deși relațiile transatlantice s-au mai calmat, Parisul consideră că Uniunea nu își poate permite să lase garda jos.

Oficiali francezi avertizează că episoade similare ar putea apărea din nou și că Europa trebuie să fie pregătită pentru „turbulențe”. Cu toate acestea, Germania și Italia adoptă o poziție mai prudentă față de Washington, evitând o confruntare directă și protejându-și interesele comerciale și de securitate.

Legea industrială europeană, blocată de dezacorduri

Diferențele de viziune au ajuns și pe masa Comisiei Europene, care încearcă să finalizeze Legea privind accelerarea producției industriale, un proiect-cheie susținut de comisarul Stéphane Séjourné, un aliat apropiat al lui Macron. Actul normativ a fost deja amânat de două ori, tocmai din cauza disputelor legate de prevederile „Fabricat în Europa”.

În paralel, Germania, Italia și premierul belgian Bart De Wever organizează o reuniune premergătoare summitului, alături de peste o duzină de state cu viziuni similare. Emmanuel Macron a fost invitat, însă, potrivit unor surse, nu confirmase participarea, un detaliu care subliniază izolarea tot mai vizibilă a Franței în această dezbatere-cheie pentru viitorul economic al Uniunii Europene.