FMI avertizează UE: Inteligența artificială poate accelera creșterea, dar poate adânci dezechilibrele economice

Inteligența artificială ar putea aduce un plus de aproximativ 1% productivității economiei europene în următorii cinci ani, însă efectele tehnologiei nu vor fi distribuite uniform. Un document pregătit de Fondul Monetar Internațional pentru reuniunea informală a miniștrilor de finanțe ai Uniunii Europene de la Dublin atrage atenția că extinderea rapidă a AI poate amplifica diferențele dintre state, regiuni și categorii de angajați și poate genera presiuni suplimentare asupra infrastructurii energetice.

Analiza FMI, prezentată miniștrilor europeni reuniți în perioada 18-19 septembrie, arată că inteligența artificială poate deveni un factor important de creștere economică, dar numai dacă Europa reușește să creeze condițiile necesare pentru ca avantajele acestei tehnologii să fie răspândite la nivelul întregii piețe unice. În absența unor politici coordonate, statele și regiunile cu o economie mai bine pregătită pentru digitalizare ar putea capta o parte disproporționat de mare din beneficiile AI, în timp ce zonele mai puțin dezvoltate s-ar putea confrunta cu costuri mai ridicate de adaptare.

AI poate aduce un câștig de 1% pentru productivitatea europeană

Potrivit FMI, introducerea pe scară largă a instrumentelor de inteligență artificială ar putea majora productivitatea în Europa cu aproximativ 1% într-un interval de cinci ani. Efectul ar urma să fie generat atât de automatizarea unor activități, cât și de creșterea eficienței angajaților care folosesc AI pentru a-și îndeplini sarcinile, arată Reuters.

Ministrul Finanțelor: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de cheltuieli pentru bugetul din 2027

18:18

România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală

17:03

Instituția financiară internațională avertizează însă că acest câștig mediu la nivel european ascunde diferențe semnificative. Unele economii sunt mai bine poziționate pentru a adopta rapid noile tehnologii, datorită nivelului mai ridicat de digitalizare, infrastructurii existente și structurii forței de muncă.

FMI consideră că finalizarea pieței unice europene ar putea contribui la reducerea acestor diferențe. O integrare mai profundă a piețelor de capital, de energie și a pieței muncii ar facilita circulația investițiilor și a forței de muncă și ar permite companiilor din mai multe state membre să beneficieze mai rapid de noile tehnologii.

Problema fragmentării economice europene a fost evidențiată anterior și de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, precum și de Comisia Europeană. În acest context, AI adaugă o nouă dimensiune unei probleme mai vechi: capacitatea Europei de a transforma inovația într-un avantaj economic la nivelul întregului bloc comunitar.

Aproape 60% dintre angajații din economiile dezvoltate sunt expuși la AI

Impactul asupra pieței muncii reprezintă una dintre principalele incertitudini identificate de FMI. Aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă poziții considerate puternic expuse la inteligența artificială.

Expunerea la AI nu înseamnă însă automat dispariția locurilor de muncă. Pentru o parte dintre angajați, instrumentele bazate pe inteligență artificială pot completa activitatea umană și pot permite realizarea unui volum mai mare de muncă într-un timp mai scurt.

În alte situații, însă, tehnologia poate înlocui anumite activități, în special atunci când acestea presupun sarcini repetitive și standardizate care pot fi automatizate. FMI atrage atenția că diferența dintre cele două situații va avea consecințe importante asupra distribuției veniturilor și oportunităților de angajare.

Astfel, angajații ale căror activități sunt mai degrabă completate de AI ar putea beneficia prin creșterea productivității, în timp ce lucrătorii implicați în activități care pot fi automatizate ar putea fi nevoiți să se recalifice sau să se orienteze către alte ocupații.

La nivelul Uniunii Europene, efectele ar putea varia și în funcție de structura economiilor naționale. Statele cu infrastructură digitală mai dezvoltată, capital uman mai bine pregătit și o prezență mai mare a sectoarelor tehnologice ar putea beneficia mai rapid de extinderea AI.

Centrele de date pun presiune pe sistemele energetice

Creșterea utilizării inteligenței artificiale vine însă cu un cost energetic important. Centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din electricitatea continentului, iar FMI estimează că cererea ar putea crește semnificativ pe măsură ce aplicațiile AI se extind.

Problema este mai vizibilă în marile centre tehnologice europene. Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin se numără printre zonele în care concentrarea infrastructurii de centre de date pune deja presiune asupra rețelelor locale de electricitate.

Extinderea capacităților de calcul necesare pentru antrenarea și operarea modelelor de inteligență artificială poate accentua această presiune. În consecință, dezvoltarea AI nu mai este doar o chestiune legată de tehnologie sau investiții, ci și una de infrastructură energetică.

FMI consideră că Uniunea Europeană trebuie să accelereze investițiile în rețelele de transport al energiei și să aprofundeze integrarea pieței europene de electricitate. O rețea transfrontalieră mai bine conectată ar permite distribuirea mai eficientă a energiei și ar facilita dezvoltarea infrastructurii necesare economiei digitale.

Europa riscă să devină dependentă de tehnologia SUA și Chinei

O altă problemă identificată de FMI este poziția Europei în competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Statele Unite și China domină în prezent dezvoltarea modelelor AI, iar această situație poate crea pentru Uniunea Europeană o nouă formă de dependență strategică.

În opinia FMI, Europa are nevoie de investiții semnificative în propria industrie de inteligență artificială pentru a reduce acest risc. Problema nu se limitează la dezvoltarea unor companii europene capabile să concureze cu marile grupuri tehnologice americane și chineze, ci include și infrastructura, capitalul și competențele necesare pentru susținerea ecosistemului AI.

În acest context, piața unică poate avea un rol important. O piață europeană mai integrată ar permite companiilor să opereze mai ușor în mai multe state membre, să atragă capital și să își extindă mai rapid produsele și serviciile.

FMI avertizează că, fără o integrare economică mai profundă, avantajele AI riscă să se concentreze în economiile deja puternice. Statele care dispun de mai mult capital, infrastructură și competențe digitale sunt într-o poziție mai bună pentru a absorbi investițiile și pentru a transforma AI într-un câștig de productivitate.

Pentru Uniunea Europeană, provocarea este astfel dublă: să valorifice potențialul inteligenței artificiale pentru creșterea economică și, în același timp, să limiteze efectele secundare asupra pieței muncii, infrastructurii energetice și autonomiei tehnologice. FMI consideră că o integrare mai profundă a piețelor europene poate contribui la atingerea ambelor obiective.