Japonia majorează dobânda la 1,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani

Banca Japoniei (BoJ) a majorat vineri dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 1,25%, cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii 31 de ani. Decizia marchează o nouă etapă în procesul de normalizare a politicii monetare nipone, după decenii în care economia Japoniei s-a confruntat cu deflația și cu dobânzi extrem de reduse.

Creșterea costului creditului vine într-un context în care presiunile inflaționiste sunt alimentate de prețurile ridicate ale petrolului, tensiunile din Orientul Mijlociu și deprecierea puternică a yenului. În același timp, banca centrală japoneză urmărește cu atenție efectele creșterii cererii generate de dezvoltarea rapidă a sectorului inteligenței artificiale.

BoJ accelerează procesul de creștere a dobânzilor

Majorarea decisă vineri vine la numai două luni după o altă creștere a dobânzii, adoptată la mijlocul lunii iunie. Ritmul este neobișnuit pentru Banca Japoniei, care a menținut mult timp o politică monetară ultrarelaxată pentru a combate deflația și pentru a susține economia.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Dobânda de 1,25% este semnificativ mai redusă decât nivelurile întâlnite în Statele Unite sau în Europa, însă reprezintă pentru Japonia cel mai ridicat cost al banilor din 1995.

Schimbarea de direcție a început în martie 2024, când BoJ a renunțat la dobânda negativă și a readus rata de politică monetară în teritoriu pozitiv. De atunci, banca centrală a majorat dobânda de șase ori, în condițiile în care presiunile asupra prețurilor au devenit mai persistente.

Inflația și petrolul pun presiune pe economia japoneză

Decizia BoJ este legată în principal de riscul ca presiunile inflaționiste să se intensifice din nou. Inflația de bază, care exclude prețurile alimentelor proaspete, a încetinit ușor în august, până la 1,7%, însă banca centrală este preocupată de efectele scumpirii petrolului.

Reluarea ostilităților în Orientul Mijlociu poate menține prețurile energiei la niveluri ridicate și poate transmite presiunea asupra costurilor către economie. Pentru Japonia, o țară puternic dependentă de importurile de energie, evoluția petrolului are o importanță deosebită.

BoJ a avertizat că există riscul ca inflația de bază să depășească ținta de 2%. Instituția a indicat inclusiv efectele cererii tot mai mari asociate dezvoltării inteligenței artificiale, care pot amplifica impactul prețurilor ridicate ale țițeiului și al deprecierii yenului.

Yenul a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele patru decenii

Un alt factor important pentru politica monetară este evoluția monedei japoneze. Yenul s-a depreciat în această vară până la cel mai scăzut nivel față de dolar din ultimii 40 de ani.

Slăbirea monedei poate majora costurile importurilor și poate alimenta inflația, în special într-o economie dependentă de achizițiile externe de energie și materii prime. În încercarea de a limita presiunile asupra yenului, autoritățile din Japonia și Statele Unite au intervenit împreună la sfârșitul lunii iulie pentru susținerea monedei.

Decalajul dintre dobânzile din Japonia și cele din Statele Unite rămâne însă important. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a încurajat anterior Banca Japoniei să continue majorarea dobânzilor.

În același timp, Rezerva Federală americană a majorat miercuri dobânda sa de politică monetară pentru prima dată în trei ani, până la un interval de 3,75%-4%. Diferența dintre costul banilor din cele două economii continuă astfel să fie una dintre variabilele importante pentru cursul yenului.

Banca Japoniei lasă deschisă calea pentru noi majorări

BoJ a transmis că procesul de înăsprire a politicii monetare ar putea continua. Banca centrală a precizat că analizează noi majorări ale ratelor, în condițiile în care inflația de bază se apropie de obiectivul de 2%, iar condițiile financiare din Japonia rămân relaxate.

Mesajul este important pentru piețele financiare, deoarece indică faptul că majorarea la 1,25% nu reprezintă neapărat punctul final al actualului ciclu de creștere a dobânzilor.

Decizia trebuie însă calibrată în funcție de evoluția economiei interne, a inflației și a cursului yenului. O creștere prea rapidă a costului creditului ar putea afecta cererea internă și investițiile, în timp ce menținerea unor dobânzi prea scăzute ar putea alimenta presiunile asupra monedei și prețurilor.

Dobânda ar putea ajunge la 2% până în 2027

Perspectivele pentru următoarele trimestre indică posibilitatea continuării majorărilor. Marcel Thieliant, expert la Capital Economics, estimează că Banca Japoniei ar putea ridica dobânda de politică monetară până la 2% până la jumătatea anului 2027.

O asemenea evoluție ar marca o schimbare majoră față de perioada îndelungată în care Japonia a funcționat cu dobânzi foarte mici sau negative. Pentru economia niponă, normalizarea monetară are implicații atât asupra consumatorilor și companiilor, cât și asupra cursului yenului și fluxurilor internaționale de capital.

Prin majorarea dobânzii la 1,25%, Banca Japoniei continuă astfel tranziția către o politică monetară mai apropiată de condițiile unei economii în care inflația a devenit o preocupare persistentă. În același timp, presiunile venite dinspre energie, deprecierea yenului și creșterea cererii asociate inteligenței artificiale complică deciziile pe care banca centrală va trebui să le ia în perioada următoare.