FMI îmbunătățește prognoza de creștere globală, dar avertizează asupra riscurilor

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit pozitiv perspectivele de creștere economică globală pentru anul 2025, în contextul în care fostul președinte american Donald Trump a retras o parte dintre cele mai dure amenințări tarifare la adresa partenerilor comerciali ai Statelor Unite. Cu toate acestea, instituția de la Washington atrage atenția că politicile SUA rămân „extrem de imprevizibile”, iar riscurile la adresa stabilității economice globale persistă „în mod clar în sens negativ”.

Potrivit noului raport economic al FMI, prognoza de creștere globală pentru anul viitor a fost majorată la 3%, față de 2,8% cât era estimarea din aprilie. De asemenea, previziunile pentru 2026 au fost revizuite în sus, de la 3% la 3,1%. În 2024, economia globală a înregistrat o creștere de 3,3%, susținută de redresarea comerțului mondial și de o relaxare a tensiunilor comerciale, în special din partea Washingtonului, scrie The Guardian.

Regiunile beneficiază de pe urma calmării tensiunilor comerciale

România urcă peste economii mari, dar pierde duelul regional: Unde se face mai ușor business în 2026

20:19

Ungaria ridică miza: disputa fondurilor UE riscă să lovească și Polonia

19:18

Regiunile mari ale lumii au beneficiat de pe urma acestei îmbunătățiri a climatului economic internațional. Marea Britanie, de exemplu, este așteptată să înregistreze în 2025 o creștere economică de 1,2%, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât estimarea anterioară din aprilie, o revizuire anticipată deja în evaluarea anuală a economiei britanice publicată în mai.

Retragerea amenințărilor tarifare calmează piețele

Revizuirea optimistă a FMI vine pe fondul unor evoluții spectaculoase în politica comercială a SUA. În aprilie, Trump amenințase că va impune tarife severe pe importurile venite din marile economii exportatoare, inclusiv Uniunea Europeană, China, Coreea de Sud și chiar Marea Britanie, acuzându-le de concurență neloială. Piețele bursiere au reacționat negativ, iar dolarul american a scăzut pe fondul temerilor privind un posibil colaps al fluxurilor comerciale internaționale.

Ulterior, Administrația Trump a revenit asupra deciziilor inițiale și a redus sau amânat aplicarea tarifelor, în schimbul unor angajamente comerciale din partea partenerilor. Aceste concesii, printre care se numără promisiuni de achiziții de produse americane, au contribuit la temperarea tensiunilor și la revenirea piețelor financiare. Investitorii au interpretat reculul președintelui american drept o tendință previzibilă, denumită ironic „Taco” – un acronim pentru ideea că „Trump abandonează mereu ofensiva”.

Concesii internaționale în fața presiunii SUA

La finalul unei perioade tensionate de speculații, Trump a anunțat că va limita tarifele impuse importurilor din UE la 15%, în loc de 30%, în schimbul unor concesii majore, printre care achiziții de petrol și gaze americane în valoare de aproape 600 de miliarde de lire sterline. Premierul francez François Bayrou a calificat înțelegerea drept „o zi întunecată pentru Europa”.

Într-un acord similar, Japonia s-a angajat să achiziționeze avioane Boeing pentru a beneficia de o limitare a tarifelor la același prag de 15%. Și în cazul Chinei, Washingtonul a redus presiunea tarifară, dar doar după ce Beijingul a contraatacat cu tarife punitive asupra unor metale rare esențiale pentru industria de apărare americană.

FMI: Tarifele rămân ridicate, incertitudinea persistă

Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-șef al FMI, a declarat că SUA „au inversat parțial cursul”, reducând rata efectivă a tarifelor de la 24% la aproximativ 17%. Cu toate acestea, el a subliniat că nivelul taxelor rămâne „istoric de ridicat”, iar politica comercială globală este încă „profund incertă”, în condițiile în care doar câteva țări au ajuns la acorduri comerciale complete cu Washingtonul. Administrația americană a stabilit un termen-limită, 1 august, pentru ca state precum Vietnam și Coreea de Sud să semneze noi acorduri bilaterale.

„Fără înțelegeri cuprinzătoare, incertitudinea comercială ar putea afecta din ce în ce mai mult investițiile și activitatea economică”, a avertizat Gourinchas.

Presiunile asupra băncilor centrale riscă să destabilizeze echilibrul

Acesta a adăugat că tensiunile dintre puterea executivă și băncile centrale ar putea înrăutăți și mai mult situația economică, dacă se intensifică atacurile asupra independenței instituțiilor monetare. Trump l-a criticat în mod repetat pe președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, cerându-i insistent să reducă dobânda de referință și numindu-l „nătărău” pentru refuzul său de a acționa în acest sens.

În replică, Gourinchas a subliniat importanța apărării independenței băncilor centrale, amintind că succesul unei „aterizări line” în contextul inflației recente se datorează în mare parte credibilității și autonomiei acestor instituții.

Previziuni pentru dobânzile-cheie în SUA și Marea Britanie

FMI estimează, în linie cu așteptările piețelor, că Banca Angliei va reduce de două ori rata dobânzii în acest an, ajungând la 3,75%. Cu toate acestea, presiunile inflaționiste în SUA și Marea Britanie ar putea submina aceste așteptări. Prima reducere ar urma să fie anunțată săptămâna viitoare, când se preconizează că dobânda va fi coborâtă la 4%.

Ministrul britanic de Finanțe, Rachel Reeves, a salutat prognozele FMI, subliniind că Marea Britanie rămâne cea mai dinamică economie din G7, în ciuda provocărilor economice globale. Ea a reiterat angajamentul guvernului de a investi în proiecte majore precum Sizewell C, în infrastructura urbană și în locuințe accesibile, pentru a susține creșterea economică pe termen lung.

Deficitul comercial al SUA se restrânge pe fondul reducerii importurilor

Datele comerciale recente arată că importurile de bunuri în SUA au scăzut cu 11,5 miliarde de dolari în iunie, până la 264,2 miliarde, după o creștere anterioară determinată de încercările companiilor de a evita tarifele. Drept urmare, deficitul comercial al SUA s-a redus la 86 de miliarde de dolari, față de 96,4 miliarde în luna mai.