FMI și Goldman Sachs avertizează: Atacurile SUA asupra Iranului pot genera un efect de domino pe întreg globul

Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și banca de investiții Goldman Sachs au emis avertismente cu privire la posibilele consecințe ale atacurilor SUA asupra Iranului. Pe măsură ce tensiunile se amplifică în Orientul Mijlociu, liderii economici globali privesc cu îngrijorare spre Strâmtoarea Hormuz, o arteră vitală pentru comerțul internațional cu petrol.

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a lansat un avertisment fără echivoc: atacurile americane asupra Iranului ar putea provoca daune semnificative creșterii economice globale. Această declarație, făcută la Bloomberg TV, subliniază gravitatea situației și riscul major pe care îl reprezintă instabilitatea regională.

FMI: Undele de șoc ale conflictului ar putea zgudui economia mondială

Sfârșit de mandat la MIPE. România a primit fonduri europene în valoare de 3,2 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2025

22:20

Italia îi lasă pe oligarhii ruși fără 2,6 miliarde de dolari. Vile de lux, iahturi confiscate și conturi bancare înghețate în cadrul sancțiunilor UE

22:00

Georgieva a declarat că FMI monitorizează îndeaproape evoluția prețurilor la energie, avertizând că o creștere a acestora ar putea genera un efect de domino pe întreg globul.

„Ar putea exista efecte secundare și terțiare,” a spus ea, explicând detaliat mecanismul: „Să spunem că există mai multă turbulență care afectează perspectivele de creștere în marile economii – atunci veți avea un impact declanșator de revizuiri în jos ale perspectivelor de creștere globală.” Această avertizare subliniază interconectivitatea economiei mondiale și vulnerabilitatea sa în fața șocurilor geopolitice.

Iranul și blocajul Strâmtorii Hormuz: O cincime din petrolul mondial, în pericol

De la sfârșitul săptămânii trecute, scena geopolitică s-a complicat și mai mult după ce parlamentul iranian a votat închiderea canalului maritim vital prin Strâmtoarea Hormuz. Această măsură reprezintă o acțiune de retorsiune împotriva atacului lui Donald Trump asupra țării. Importanța strategică a Strâmtorii Hormuz este colosală: o cincime din consumul mondial de petrol tranzitează prin acest punct de legătură crucial, care face conexiunea dintre Golful Persic, Golful Oman și Marea Arabiei.

Dacă strâmtoarea ar fi într-adevăr închisă, scenariul cel mai probabil ar fi un șoc masiv al ofertei de petrol, ceea ce ar propulsa prețurile energiei la niveluri extreme, alimentând inflația și afectând puternic creșterea economică globală.

Volatilitate maximă pe piața petrolului: Analize și previziuni sumbre

Reacția pieței la aceste amenințări nu a întârziat să apară. Prețul petrolului a înregistrat o creștere inițială de peste 5% duminică seara, atingând un maxim al ultimelor cinci luni de 81,40 lire sterline (60,58 dolari), deși ulterior a scăzut ușor. Luni dimineață, prețul petrolului Brent a crescut cu 1,2%, ajungând la 77,94 dolari pe baril.

Experții de la Goldman Sachs au emis noi estimări care ridică semne de întrebare serioase: prețul ar putea ajunge la 110 dolari pe baril dacă fluxurile de petrol prin această rută critică ar fi reduse la jumătate timp de o lună, iar apoi ar rămâne cu 10% mai mici pentru următoarele 11 luni. Această cifră ar reprezenta cel mai înalt nivel al prețului petrolului din august 2022 și o creștere de aproape o treime față de nivelul actual de 77 de dolari pe baril, ceea ce ar majora semnificativ costurile de transport, ar amplifica inflația și ar frâna creșterea economică.

Oficialii americani avertizează: Închiderea Strâmtorii Hormuz ar fi „sinucidere economică”

Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a avut o reacție fermă, avertizând că ar fi o „sinucidere economică” pentru Iran să închidă strâmtoarea. El a îndemnat China să exercite influență asupra Teheranului pentru a preveni o astfel de acțiune. Într-un interviu pentru Fox News, Rubio a declarat:

„Îi încurajez pe cei din guvernul chinez, la Beijing, să îi contacteze, pentru că depind masiv de Strâmtoarea Hormuz pentru petrolul lor.”

Perspective analitice: Riscuri și ipoteze

Holger Schmieding, economistul-șef la Berenberg Bank, a calificat Strâmtoarea Hormuz drept „cel mai important risc economic de urmărit”. Cu toate acestea, el a susținut că o perturbare a fluxurilor de energie în regiunea Golfului „pare puțin probabilă”, deoarece încercarea de a limita exporturile de energie ar fi o strategie cu risc extrem de mare pentru Teheran.

Pe de altă parte, analiștii de la RBC Capital Markets au semnalat un „risc clar și prezent de atacuri asupra rutelor energetice”, care ar putea proveni de la milițiile susținute de Iran în Irak, ce operează în apropierea facilităților energetice de la Basra. Cu toate acestea, ei au adăugat că ar putea dura zile sau chiar săptămâni până când răspunsul iranian va deveni clar.

„Mai presus de toate, am dori să avertizăm împotriva unei reacții pripite de tipul ‘ce a fost mai rău a trecut’ în această etapă,” au spus aceștia, pentru The Guardian. „Președintele Trump ar fi putut într-adevăr să execute cu succes o mișcare de ‘escaladare pentru a dezescalada’, dar o extindere mai amplă nu poate fi încă exclusă în acest moment. S-ar putea să ne aflăm în matricea ‘necunoscutelor cunoscute’ a lui Rumsfeld în acest conflict militar de nouă zile din Orientul Mijlociu.”

Semnale de alarmă pe piețele globale: Petroliere își schimbă cursul, bursele sunt sub presiune

Impactul tensiunilor este deja vizibil. Două superpetroliere, fiecare capabile să transporte aproximativ 2 milioane de barili de țiței, au făcut o manevră de întoarcere în Strâmtoarea Hormuz în weekend, după atacurile aeriene americane, conform datelor de urmărire a navelor compilate de Bloomberg. Raportul a indicat că petrolierele, Coswisdom Lake și South Loyalty, au intrat în strâmtoare, dar și-au schimbat cursul duminică, navigând spre sud, departe de Golful Persic.

Piețele globale au fost afectate luni. În Marea Britanie, indicele blue chip FTSE 100 a scăzut cu 0,2% în tranzacțiile de dimineață, iar companiile petroliere BP și Shell au fost printre puținele care au înregistrat creșteri.

În Asia, stocurile au avut o evoluție mixtă, cu indicele japonez Nikkei 225 în scădere cu 0,1% și indicele australian S&P/ASX 200 în scădere cu 0,4%. Cu toate acestea, indicele CSI 300 din China a crescut cu 0,3%, iar Hang Seng din Hong Kong a câștigat 0,5%.

Aurul, considerat în mod tradițional un activ stabil în perioade de volatilitate, a scăzut luni cu 0,4%, ajungând la 3.354,03 dolari pe uncie. Metalul a atins deja mai multe recorduri în acest an, pe măsură ce investitorii au căutat refugii pentru banii lor în timpul incertitudinii globale.