Iranul amenință din nou cu o mutare care ar putea zdruncina ordinea energetică globală: închiderea Strâmtorii Hormuz. Proiectul legislativ a fost deja aprobat de Parlament, însă decizia finală revine Consiliului Suprem de Securitate Națională, într-un context regional marcat de tensiuni explozive și confruntări indirecte cu Statele Unite. Miza nu este doar regională, ci planetară: prin acest canal trece un sfert din petrolul transportat pe mare.
Iranul se află într-un moment de cotitură strategică, după ce Parlamentul de la Teheran a aprobat un proiect legislativ controversat care vizează posibila închidere a Strâmtorii Hormuz — unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume. Totuși, decizia finală aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională, forul care gestionează marile decizii de securitate ale Republicii Islamice, scrie alarabiya.net.
Într-un context regional tensionat, marcat de recentele lovituri aeriene americane asupra unor instalații nucleare iraniene, opțiunea blocării accesului prin strâmtoare a fost catalogată de unii oficiali de la Teheran drept „necesară, în funcție de circumstanțe”. Declarația aparține generalului Esmail Kosari, parlamentar și comandant al Gărzilor Revoluționare, într-un interviu acordat duminică postului Young Journalists Club.
Strâmtoarea Hormuz, o fâșie de apă lată de aproximativ 50 de kilometri între Iran și Oman, concentrează un sfert din comerțul maritim global cu petrol și aproximativ 20% din totalul mondial de țiței și gaze naturale. Orice perturbare a traficului maritim prin această zonă are potențialul de a zgudui piețele globale, determinând creșteri abrupte ale prețurilor și provocând reacții în lanț în economie, logistică și securitate internațională.
Prețul petrolului Strâmtoarea Hormuz.
De-a lungul decadelor, Iranul a amenințat de mai multe ori cu închiderea acestei strâmtori, însă nu a recurs niciodată efectiv la blocarea completă a traficului. Experții militari și analiștii geopolitici consideră un astfel de gest drept „act de escaladare majoră” care ar putea atrage represalii militare imediate din partea Statelor Unite și a aliaților din Consiliul de Cooperare al Golfului.
Loviturile coordonate lansate de SUA și Israel asupra instalațiilor nucleare din Fordo, Natanz și Isfahan, au fost prezentate drept o „lovitură decisivă” împotriva programului nuclear iranian. În replică, tonul de la Teheran s-a înăsprit, fără a trece, deocamdată, la acțiuni militare directe.
În evaluările făcute de analiștii Eurasia Group, Iranul este conștient de riscurile unui conflict deschis, în special în condițiile unei prezențe militare americane consolidate în regiune. În schimb, specialiștii avertizează că este posibilă o intensificare a hărțuirii navelor comerciale sau a operațiunilor cibernetice asupra infrastructurii energetice, scrie axios.com.
Orice semnal privind potențiala închidere a Strâmtorii Hormuz reverberează imediat pe bursele internaționale. Deja, piețele au reacționat cu prudență, iar actorii economici globali iau în calcul scenarii de contingență. Blocajul strâmtorii ar afecta nu doar statele exportatoare din regiunea Golfului, ci și marii consumatori de energie din Asia și Europa, inclusiv România, indirect, prin creșterea prețurilor și eventuale dezechilibre pe piața globală.
Situația actuală amintește de „războiul tancurilor petroliere” din anii ’80, când Iranul și Irakul vizau frecvent navele comerciale în Golful Persic. De atunci, Statele Unite au intervenit militar pentru a asigura libera circulație în zonă — un precedent care planează amenințător și astăzi asupra decidenților iranieni, scrie livemint.com.
Deocamdată, activitatea navală în Strâmtoarea Hormuz nu a fost semnificativ afectată. Totuși, decizia Consiliului Suprem de Securitate Națională ar putea schimba rapid echilibrul delicat al regiunii. Comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare desfășurările de forțe, sperând într-o revenire la dialog și evitarea unei crize energetice de proporții.