Băncile centrale din întreaga lume se confruntă cu o problemă tot mai greu de ignorat: ratele reale ale dobânzilor au coborât în teritoriu negativ, exact într-un moment în care inflația accelerează, piețele bursiere ating noi recorduri, iar condițiile financiare rămân surprinzător de relaxate.
În centrul atenției se află Federal Reserve System, dar aceeași dilemă afectează și Banca Centrală Europeană, Banca Angliei și Banca Japoniei. Potrivit unei analize semnate de Jamie McGeever pentru Reuters, scăderea ratelor reale sub zero înseamnă că politica monetară devine stimulativă într-un moment în care autoritățile monetare ar trebui, teoretic, să tempereze economia și să țină sub control inflația.
Rata reală a dobânzii reprezintă diferența dintre dobânda de politică monetară și rata inflației. Atunci când inflația depășește nivelul dobânzii, costul real al banilor devine negativ.
Cu alte cuvinte, economisirea este descurajată, iar consumul și investițiile sunt stimulate. În mod normal, o astfel de situație este utilă în perioade de recesiune, însă devine problematică atunci când prețurile cresc accelerat.
În Statele Unite, datele recente privind inflația au împins rata reală a dobânzii sub zero pentru prima dată în ultimii trei ani. În același timp, un sondaj al Federal Reserve Bank of Philadelphia anticipează o inflație medie anuală de 6% în trimestrul curent.
Formula care stă la baza dezbaterii este r real =r nominal−π. Această relație simplă arată că, atunci când inflația (π) crește mai repede decât dobânda nominală, rata reală devine negativă.
Investitorii par să creadă că băncile centrale rămân în urmă față de inflație. Scăderea prețurilor obligațiunilor și creșterea randamentelor sugerează că piețele cer o reacție mai fermă din partea autorităților monetare.
Mulți oficiali preferă însă să aștepte pentru a evalua impactul șocului energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu asupra economiei globale.
Totuși, experiența din 2022 arată că întârzierile în reacție pot face lupta cu inflația mult mai costisitoare.
În zona euro, rata reală a dobânzii este estimată la aproximativ minus 1%, cel mai redus nivel din ultimii ani.
În Japonia, dobânzile reale sunt negative încă din 2021. Banca Japoniei a menținut mult timp o politică ultra-relaxată pentru a combate deflația, însă creșterea costurilor energetice riscă să accelereze inflația într-o economie care importă cea mai mare parte a resurselor energetice.
În Regatul Unit, Banca Angliei este singura dintre marile bănci centrale care încă are o rată reală ușor pozitivă, însă acest avantaj ar putea dispărea rapid dacă inflația continuă să crească.
Pe lângă șocul energetic, economia mondială este influențată tot mai puternic de investițiile uriașe în infrastructura pentru inteligență artificială.
Marile companii americane de tehnologie ar putea cheltui peste 800 de miliarde de dolari în acest an pentru centre de date, cipuri și infrastructură AI.
Până în 2031, investițiile cumulative în acest sector ar putea ajunge la 7,6 trilioane de dolari, potrivit estimărilor citate de Reuters. Această cerere uriașă se reflectă în creșterea spectaculoasă a unor companii precum NVIDIA și SK hynix, doi dintre cei mai mari producători mondiali de cipuri.
În mod paradoxal, piețele de acțiuni continuă să urce. NASDAQ Composite și S&P 500 au atins noi maxime istorice, susținute de entuziasmul pentru inteligența artificială.
Potrivit Goldman Sachs, condițiile financiare din Statele Unite sunt cele mai relaxate din ultimii patru ani. Această situație creează un cerc vicios: ratele reale negative stimulează bursa, creșterea burselor relaxează condițiile financiare, iar acest lucru alimentează și mai mult consumul și investițiile.
Presiunea asupra viitorului președinte al Federal Reserve, Kevin Warsh, este tot mai mare.
Warsh s-a exprimat în trecut în favoarea unor dobânzi mai scăzute, însă realitatea economică actuală îi poate limita drastic opțiunile.
Într-un context în care inflația rămâne ridicată, iar ratele reale sunt deja negative, argumentele pentru o politică monetară mai relaxată devin tot mai greu de susținut.
Economistul Phil Suttle avertizează că Federal Reserve se apropie de o zonă periculoasă, în care riscă să ignore semnalele tot mai evidente venite din economie și din piețele financiare.
Mesajul transmis de obligațiuni este simplu: băncile centrale nu mai au mult timp la dispoziție.
Dacă nu vor reacționa rapid, inflația ar putea deveni și mai dificil de controlat, iar costul revenirii la stabilitate ar putea fi mult mai mare decât o majorare imediată a dobânzilor.