Generația Z, prinsă între diplomă și șomaj. De ce intrarea pe piața muncii a devenit un test imposibil pentru tineri

Tot mai mulți tineri din Generația Z se lovesc de un paradox dur: finalizează studiile, dar nu reușesc să pătrundă pe piața muncii. Fenomenul este vizibil în special în Marea Britanie, unde datele oficiale indică o amplificare rapidă a categoriei NEET – tineri care nu sunt nici angajați, nici înscriși în educație sau programe de formare.

Potrivit celor mai recente statistici publicate de Office for National Statistics (ONS), aproape un milion de tineri cu vârste între 16 și 24 de ani se aflau în această situație în intervalul iulie–septembrie 2025. Situația a fost catalogată drept o criză socială și economică, determinând guvernul britanic să lanseze, în luna decembrie, o analiză independentă coordonată de fostul ministru al sănătății, Alan Milburn. Un element care ridică semne de întrebare este faptul că aproximativ 600.000 dintre tinerii șomeri nu căutau activ un loc de muncă. Acest detaliu sugerează nu doar o problemă de ofertă pe piața muncii, ci și o ruptură mai profundă între tineri și mecanismele clasice de angajare.

Concurență record și locuri de muncă tot mai puține

Dincolo de percepții, cifrele arată o presiune fără precedent asupra pieței muncii pentru debutanți. Institute for Student Employers arată că, într-un singur an, peste 1,2 milioane de aplicații au fost depuse pentru aproximativ 17.000 de posturi destinate absolvenților. În paralel, numărul total al locurilor de muncă vacante a scăzut cu aproape 10% față de anul anterior, ajungând la 729.000 în perioada septembrie–noiembrie.

Apa minerală „Dacia”, marcă a statului: proiect guvernamental cu preț mic și fabrică deținută de Ministerul Economiei

08:54

Jocurile Olimpice de iarnă 2026. Cine sunt sportivii plătiți cu milioane care concurează la Milano

21:46

Raportul ONS mai indică un dezechilibru accentuat între cerere și ofertă: între august și octombrie existau, în medie, 2,5 persoane șomere pentru fiecare loc de muncă vacant, față de 1,8 cu un an înainte. În acest context, tinerii aflați la început de carieră concurează nu doar între ei, ci și cu candidați mai experimentați, dispuși să accepte poziții sub nivelul lor de calificare.

La această presiune se adaugă și impactul inteligenței artificiale, care reduce treptat numărul pozițiilor entry-level, în special în domenii administrative, de suport sau analiză de bază.

Angajatorii reclamă lipsa pregătirii pentru muncă

Problemele nu se opresc însă la lipsa locurilor de muncă. Angajatorii și experții în resurse umane susțin că o parte semnificativă dintre tineri nu sunt suficient de bine pregătiți pentru integrarea într-un mediu profesional.

Alan Milburn a declarat că angajatorii constată frecvent că tinerii nu sunt pregătiți pentru muncă atunci când intră într-un job full-time imediat după terminarea școlii. Lipsa experienței profesionale, dar și neconcordanța dintre programa educațională și cerințele reale ale pieței sunt considerate probleme structurale, acumulate în timp.

Această ruptură devine vizibilă mai ales în primele luni de angajare, când tinerii întâmpină dificultăți în respectarea regulilor de bază ale unui loc de muncă, în comunicarea cu superiorii sau în lucrul în echipă.

Pandemia și efectele invizibile ale izolării

Organizațiile care sprijină integrarea profesională atrag atenția că pandemia a amplificat aceste vulnerabilități. Shaw Trust, o organizație caritabilă specializată în sprijinirea accesului pe piața muncii, subliniază impactul major al perioadei de lockdown asupra dezvoltării sociale a Generației Z.

Julie Leonard, director de impact al organizației, a explicat că învățarea online și izolarea au creat un deficit de socializare, în special pentru tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani. Aceștia au pierdut ani esențiali de educație față în față, experiență practică și formare a competențelor de muncă.

Abilități considerate fundamentale – precum comunicarea, respectarea instrucțiunilor, asumarea responsabilității sau colaborarea într-o echipă – nu au mai putut fi exersate într-un cadru real. Lipsa rutinei zilnice, inclusiv simplul obicei de a ajunge la timp la școală sau la serviciu, a contribuit la menținerea multor tineri într-o zonă de confort dificil de depășit.

Dispariția joburilor „de început” și golul de experiență

Alan Milburn atrage atenția că responsabilitatea nu poate fi plasată exclusiv pe umerii tinerilor. El remarcă declinul accentuat al joburilor part-time pentru adolescenți, în special pentru categoria 16–17 ani. Aceste locuri de muncă, frecvente în generațiile anterioare, ofereau nu doar venituri, ci și primele lecții despre disciplina muncii și funcționarea unui colectiv profesional.

Julie Leonard susține aceeași idee, amintind că activități precum babysitting-ul, munca ocazională în grădinărit sau distribuirea de ziare reprezentau pași esențiali în acomodarea cu regulile unui loc de muncă. Dispariția acestor etape intermediare a lăsat un gol dificil de recuperat în prezent.

Reacția marilor companii și soluțiile propuse

Problema este recunoscută inclusiv de marile companii. Firme din grupul Big Four, precum KPMG și PwC, au semnalat că cei mai tineri angajați întâmpină dificultăți legate de eticheta profesională, comunicare și colaborare.

PwC a introdus în 2025 programe dedicate dezvoltării rezilienței și competențelor umane ale noilor absolvenți, punând aceste lacune pe seama efectelor pandemiei. KPMG a lansat încă din 2023 sesiuni speciale axate pe abilități soft, inclusiv lucrul în echipă și prezentările.

În paralel, experții recomandă tinerilor să revină la metode mai directe de căutare a unui loc de muncă. Julie Leonard sugerează prezentarea personală cu CV-ul la potențiali angajatori, mai ales în cazul afacerilor locale, barurilor, cafenelelor sau firmelor mici și mijlocii, unde interacțiunea directă poate face diferența într-o piață dominată de filtre automate și algoritmi.