Topul celor mai sărace 25 de orașe din România, în 2025. Unde se trăiește cel mai greu și de ce cresc șomajul și veniturile mici

Decalajele economice dintre orașele României rămân puternice la finalul lui 2025, iar o analiză realizată de Andrei Vișan, fondator FormulaBanilor, scoate în evidență localitățile în care veniturile sunt cele mai mici, iar șomajul continuă să crească. Datele arată că nu este vorba doar despre salarii reduse, ci despre un cumul de probleme structurale care afectează perspectivele de dezvoltare.

Alexandria și Vaslui, în fruntea clasamentului sărăciei urbane

În topul celor mai sărace 25 de orașe din România, Alexandria și Vaslui conduc detașat atât la capitolul venituri, cât și la rata șomajului. În aceste orașe, salariul mediu net este de aproximativ 3.800 de lei, cu mult sub media națională, iar rata șomajului ajunge la 8,8%, aproape dublu față de marile centre urbane.

Analiza arată că situația nu este una punctuală. În multe dintre orașele din top, veniturile sunt cu 30–40% sub media națională, iar oportunitățile de angajare sunt limitate, ceea ce alimentează un cerc vicios al sărăciei.

Recrutările automate cu AI duc la scăderea numărului de angajați

10:42

Angajații Dacia vor primi noi majorări salariale în 2026

10:17

Orașe mari, probleme vechi: Severin, Reșița și Târgu Jiu

În primele cinci cele mai sărace orașe apar și Drobeta-Turnu Severin, Reșița și Târgu Jiu, localități cu istorie industrială, dar care au pierdut masiv locuri de muncă în ultimele decenii. Lipsa investițiilor majore și restructurările succesive au dus la scăderea salariilor și la creșterea dependenței de sectorul public sau de ajutoarele sociale.

În aceste orașe, tinerii pleacă, fie spre marile centre universitare din țară, fie în străinătate, ceea ce reduce și mai mult baza de forță de muncă activă și atractivitatea pentru investitori.

Nu doar sărăcie, ci lipsă de oportunități

Potrivit lui Andrei Vișan, clasamentul nu reflectă doar nivelul veniturilor, ci o problemă structurală mai amplă: lipsa oportunităților economice, dependența de stat și instabilitatea financiară. Corelarea salariului mediu net cu rata șomajului arată clar unde „se trăiește cel mai greu” în România.

Fără investiții private consistente, politici locale coerente și proiecte care să creeze locuri de muncă stabile, aceste orașe riscă să rămână captive într-un cerc al subdezvoltării, cu efecte sociale tot mai vizibile.