Germania deschide larg robinetul investițiilor publice, cu o injecție masivă de capital: 500 de miliarde de euro vor fi alocate reconstrucției infrastructurii până în 2036. Primul beneficiar? Rețeaua feroviară națională, care a devenit, în ultimii ani, simbolul stagnării economice și al subfinanțării cronice. Deutsche Bahn, compania feroviară de stat, urmează să primească anul acesta 10,5 miliarde de euro — aproape jumătate din bugetul total alocat pentru 2025, transmite Financial Times. Pe lângă investițiile în rețeaua feroviară, guvernul alocă anul acesta 3 miliarde de euro pentru extinderea internetului de mare viteză și 1 miliard pentru modernizarea podurilor. Începând cu 2026, sumele anuale ar putea urca până la 35 de miliarde € pe an.
Decizia vine în contextul unei strategii agresive a noii coaliții conduse de cancelarul Friedrich Merz, care mizează pe investiții publice ca soluție pentru ieșirea din cei trei ani de stagnare economică. Pe lângă infrastructură, guvernul a aprobat recent și un pachet de reduceri de taxe pentru companii, în valoare de 46 de miliarde €, și a relaxat plafonul constituțional al îndatorării, pentru a permite cheltuieli militare nelimitate.
Vicecancelarul Lars Klingbeil, co-lider SPD, este arhitectul fondului de infrastructură — o victorie politică majoră obținută în negocierile de coaliție. „Întrebarea-cheie este: cât de repede putem pune acești bani la treabă?”, a spus profesorul Henning Meyer, expert în politici publice la Universitatea din Tübingen. Iar răspunsul pare clar: calea ferată este primul front.
Starea deplorabilă a trenurilor — întârzieri frecvente, infrastructură depășită, lipsă de fiabilitate — a devenit un simbol public al unei Germanii blocate, în contrast tot mai evident cu dinamismul altor economii europene. Deutsche Bahn estimează că are nevoie de cel puțin 53 de miliarde € pentru modernizarea sistemului, iar fondul actual oferă, în sfârșit, spațiul bugetar necesar pentru a începe lucrările.
Guvernul mizează nu doar pe impactul economic, ci și pe cel politic. O infrastructură funcțională, vizibil îmbunătățită, ar putea contribui la erodarea ascensiunii populiste — AfD este în prezent a doua forță politică din Bundestag, cu peste 20% din voturi. Cancelarul Merz a exclus orice colaborare cu extrema dreaptă și a format coaliția cu SPD tocmai pentru a evita această perspectivă.
Pentru social-democrați, care au înregistrat în februarie cel mai slab scor electoral din ultimul secol (16%), fondul de infrastructură este și o platformă de relansare politică. Lars Klingbeil pariază pe efectul tangibil al acestor investiții în viața cotidiană — chiar dacă implică disconfort temporar — pentru a recâștiga încrederea electoratului până la alegerile generale din 2029.
Modernizarea căilor ferate, podurilor, spitalelor și școlilor se dorește a fi nu doar un stimul economic, ci și o declarație ambițioasă: Germania își asumă rolul de lider industrial și social într-o Europă în transformare.