Google anunță o inovație majoră în calculul cuantic: cipul Willow a rulat un algoritm verificabil, care a depășit de 13.000 de ori viteza supercomputerelor clasice, ceea ce deschide calea spre aplicații cuantice practice în următorii cinci ani. Una dintre posibilele utilizări practice ale acestui algoritm este analiza structurilor moleculare prin calcularea distanțelor dintre atomi, ceea ce ar aduce rezultate spectaculoase în medicină sau în știința materialelor. Din echipa de cercetare a făcut parte și Michel H. Devoret, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2025.
Alphabet Inc., compania-mamă a Google, a rulat un algoritm pe cipul său cuantic „Willow”, care a depășit cu mult performanța supercomputerelor clasice. Progresul, anunțat ca un moment de cotitură în istoricul acestei direcții de cercetare, ar putea permite aplicații practice ale tehnologiei cuantice în următorii cinci ani.
Algoritmul „Quantum Echoes”, descris într-un studiu publicat, miercuri, în revista Nature, este verificabil, adică poate fi repetat pe un alt computer cuantic. Potrivit Google, acesta a rulat de 13.000 de ori mai rapid decât cel mai performant supercomputer existent în acest moment în lume. Împreună, aceste progrese sugerează o gamă amplă de utilizări potențiale în medicină și știința materialelor.
„Ceea ce contează la verificabilitate este că reprezintă un pas uriaș spre aplicații reale”, a declarat Tom O’Brien, cercetător la Google Quantum AI, expertul care a coordonat proiectul. „Prin acest rezultat, ne apropiem semnificativ de folosirea pe scară largă a calculului cuantic”, a adăugat el, citat de Bloomberg.
Descoperirea aduce Google mai aproape de visul de a valorifica puterea de procesare promisă de calculul cuantic, un domeniu în care concurează cu Microsoft, IBM și cu numeroase startup-uri. Anunțul este un pas în avans, după ce Google demonstrat, la sfârșitul anului trecut, că cipul Willow poate rezolva în cinci minute o problemă care ar fi necesitat 10 septilioane de ani pentru un supercomputer.
Calculatoarele cuantice folosesc circuite minuscule pentru a efectua calcule, asemenea celor tradiționale, dar le realizează în paralel, nu secvențial, ceea ce le face mult mai rapide.
Informaticianul Scott Aaronson, care nu a participat la studiu, a scris într-un e-mail că este „încântat” de progresul Google în una dintre cele mai mari provocări ale domeniului în ultimii ani: depășirea supercomputerelor într-un mod care poate fi repetat și verificat pe o a doua mașină cuantică.
Aaronson a avertizat, totuși, că drumul rămâne dificil. „Trecerea de aici la aplicații comerciale utile și la toleranța la erori scalabilă — care nu a fost inclusă în această demonstrație — va necesita eforturi uriașe”, a adăugat Aaronson, profesor la Universitatea din Texas, Austin.
Una dintre utilizările algoritmului este analiza structurilor moleculare prin calcularea distanțelor dintre atomi, potrivit unui al doilea studiu colaborativ, încă neaprobat prin peer-review. Metoda ar putea fi aplicată în medicină și farmacologie, pentru descoperirea de noi medicamente, și în știința materialelor, inclusiv în proiectarea bateriilor.
Toate acestea, însă, ar necesita un computer cuantic de 10.000 de ori mai mare decât cele actuale, estimează cercetătorii Google. Echipa, care îl include pe Michel H. Devoret, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2025, afirmă că va continua să îmbunătățească acuratețea și dimensiunea mașinilor, pentru a ajunge la aplicații din lumea reală.