Groenlanda a făcut un pas semnificativ pe piața internațională a resurselor, acordând miercuri o autorizație de exploatare minieră pe 30 de ani unui consorțiu danez-francez. Acest grup intenționează să extragă anortozit, o rocă ce ar putea revoluționa producția ecologică de aluminiu, potrivit Reuters.
Insula arctică, recunoscută pentru bogăția sa în minerale, petrol și gaze naturale, a atras atenția globală mai ales după ce, la începutul acestui an, președintele american Donald Trump și-a manifestat public dorința de a cumpăra Groenlanda.
În ciuda acestei dorințe exprimate de Trump, Groenlanda a semnat miercuri o autorizație de exploatare minieră pe o perioadă de 30 de ani cu compania Greenland Anorthosite Mining (GAM), care dezvoltă un sit minier în vestul insulei. GAM este susținută de Jean Boulle Group, o firmă franceză de investiții, precum și de fonduri din Groenlanda și Danemarca.
Anortozitul, o rocă albă compusă în principal din aluminiu, microsilice și calciu, este asemănătoare cu materialul adus de misiunile Apollo ale NASA. GAM intenționează să trimită anortozit zdrobit către industria fibrei de sticlă, unde ar putea înlocui caolinul ca materie primă mai sustenabilă. Pe termen lung, ambiția este de a folosi această rocă drept alternativă ecologică la bauxită în producția de aluminiu, material esențial pentru industria aeronautică, auto și de apărare.
„Sper că mina va fi operațională în cinci ani” a declarat ministrul resurselor minerale din Groenlanda, Naaja Nathanielsen
În ciuda interesului geopolitic crescut, Nathanielsen a subliniat că Statele Unite nu au investit până acum în mod concret în Groenlanda.
„În acest moment, toată agitația nu a dus la o creștere a apetitului pentru investiții directe în Groenlanda. Am primit o serie de investitori, dar nu am văzut încă niciun exemplu concret de fonduri americane injectate în comunitatea de afaceri din Groenlanda”, a precizat ea, referindu-se la propunerea administrației Trump de a achiziționa insula.
Deși delegații private de afaceri din SUA au vizitat insula de la începutul anului, dialogul oficial cu noua administrație americană nu a început încă.
Pe de altă parte, relațiile cu partenerii europeni avansează vizibil:
„Nu există nicio îndoială că dialogul atât cu UE, cât și cu Danemarca se desfășoară mai ușor. Acest lucru nu este doar rezultatul zgomotului făcut de administrația americană, ci și rezultatul mai multor ani de cooperare intensificată”, a mai spus Nathanielsen.
Dezvoltarea sectorului minier pe insulă a fost lentă, fiind afectată de interesul redus al investitorilor, birocrație și preocupări legate de mediu. În prezent, în Groenlanda funcționează doar două mine de dimensiuni mici.
Prin acest acord pe termen lung cu companii europene, Groenlanda își consolidează poziția pe piața globală a resurselor și transmite un semnal clar privind orientarea sa strategică către parteneriatele europene, în detrimentul intereselor americane manifestate în ultimii ani.