Grupuri media japoneze dau în judecată motorul de căutare AI Perplexity

Două dintre cele mai mari grupuri media din Japonia dau în judecată motorul de căutare Perplexity, bazat pe inteligență artificială, pentru presupuse încălcări ale drepturilor de autor, alăturându-se unei liste tot mai lungi de publicații care acționează în instanță companii de AI care le folosesc conținutul. Puterea Financiară a scris pe larg despre bătălia editorilor din întreaga lume cu Google Ai Overview, un război care, însă, nu a ajuns în instanță. Cel puțin deocamdată. Grupurile media explorează, însă, noi modalități de a ajunge la cititori și de a face bani, în contextul apariției instrumentelor AI, care afectează semnificativ numărul de click-uri, antrenând prăbușirea traficului pe site-uri în toată lumea. Cazul Perplexity subiliază o altă vulnerabilitate a acestor noi tehnologii: răspunsurile sunt oferite ca și cum ar fi vorba de înțelepciune proprie, fără a mai cita deloc sursa. Grupul de presă japonez care a declanșat războiul direct cere despăgubiri de 15 milioane de dolari. 

Grupul media japonez Nikkei, care deține Financial Times și ziarul Asahi Shimbun au declarat, marți, că au depus împreună o plângere la tribunalul din Tokyo. Grupul se alătură mai multor companii media occidentale care au intentat procese împotriva Perplexity, companie ce furnizează răspunsuri la întrebări cu surse și citări, folosind modele lingvistice mari (LLMs) dezvoltate de platforme precum OpenAI și Anthropic.

Furnizorii japonezi de știri susțin că Perplexity, fără permisiune, „a copiat și stocat conținut din articolele de pe serverele Nikkei și Asahi”, ocolind „soluțiile tehnice” menite să prevină acest lucru. Aceștia mai afirmă că răspunsurile oferite de Perplexity au atribuit incorect informații diverselor ziare, ceea ce „dăunează grav credibilității companiilor de presă”. Nikkei și Asahi solicită despăgubiri de 2,2 miliarde yeni (15 milioane de dolari) fiecare și ștergerea articolelor stocate de către Perplexity.

O curte de apel din SUA decide că utilizarea inteligenței artificiale de către avocați nu justifică automat reducerea onorariilor

19:05

Românii au comandat cu aproape 30% mai multe produse de Halloween în 2026. Dovlecii și decorațiunile luminoase, printre preferate

14:07

„Acțiunile Perplexity echivalează cu o formă de free riding de mare amploare și în formă continuă. Acționează pe baza conținutului articolelor, opere pentru care jurnaliștii din ambele companii au investit timp și efort considerabil de documentare și redacare. Perplexity nu oferă nicio compensație”, a transmis Nikkei în declarația sa.

„Nu citează nici sursele și nici faptele exact și, dacă această situație este lăsată nesupravegheată, ar putea submina însăși fundația jurnalismului, care se bazează tocmai pe verificare și transmitere exactă a faptelor”, au adăugat cele două companii.

Alte grupuri de presă vor să se alăture acestui demers juridic

Acțiunile în justiție urmează unei mișcări similare a unui alt mare ziar japonez, Yomiuri, și semnalează faptul că editorii din Japonia încep să riposteze împotriva companiilor de AI, spun avocații.

„Acestea sunt cazuri-test”, a declarat Kensaku Fukui, expert în drepturi de autor la firma de avocatură Kotto Dori din Tokyo.

Procesul împotriva Meta este, fără îndoială, un astfel de test: un grup de 13 autori, printre care Sarah Silverman, Ta-Nehisi Coates, Richard Kadrey și alții, i-au dat în judecată pe cei de la Meta Platforms (compania-mamă a Facebook) pentru că ar fi folosit cărțile lor fără permisiune pentru a antrena modelul AI LLaMA. Ei susțin că Meta a accesat volumuri piratate de pe platforme precum LibGen sau Z-Library — cunoscute drept „shadow libraries” — și le-a incorporat în baza de date folosită la antrenarea modelului. În plus, reclamanții afirmă că Meta a eliminat expres marcajele de gestionare a drepturilor de autor (CMI), încalcând astfel și legea DMCA din SUA, și că acțiunile sale reprezintă un avantaj economic nedrept și comportament concurențial incorect

În cazul procesului din japonia, un alt mare test contemporan, Fukui a precizat că, deși „legea japoneză a drepturilor de autor este pe alocuri permisivă în privința folosirii operelor existente pentru antrenarea AI… există anumite restricții”.

Companiile lui Rupert Murdoch, Dow Jones și New York Post, au acuzat, la rândul lor, că Perplexity deturnează clienți și venituri de la editorii de presă prin folosirea conținutului lor pentru a răspunde întrebărilor pe platforma sa, prin intermediul chatbotului, în loc să plătească sau să direcționeze cititorii către site-urile publicațiilor.

BBC, alături de New York Times și New York Post

În această vară, BBC a cerut de asemenea ca Perplexity să înceteze folosirea conținutului său pentru antrenarea modelului AI, într-o scrisoare de tip cease and desist, similară celor trimise anterior de alte publicații, inclusiv New York Times și Condé Nast.

Perplexity a încheiat acorduri de împărțire a veniturilor cu publicații precum Time, Fortune și Der Spiegel, prin care acestea sunt remunerate atunci când un răspuns face referire la conținutul lor. Aceasta ar fi o schimbare ce reflectă modul în care start-up-urile AI caută tot mai mult parteneriate comerciale și acorduri de licențiere cu editorii.

Perplexity are peste 30 de milioane de utilizatori, majoritatea în SUA. Principala sa sursă de venit o reprezintă abonamentele.