Prima pagină » Guvernul Bolojan reformează ANAF cu inteligență artificială și taie risipa din cheltuielile publice

Guvernul Bolojan reformează ANAF cu inteligență artificială și taie risipa din cheltuielile publice

Guvernul Bolojan reformează ANAF cu inteligență artificială și taie risipa din cheltuielile publice

Guvernul pregătește cel mai amplu val de reforme din ultimul deceniu, mizând pe inteligența artificială pentru a eficientiza ANAF și pentru a elimina risipa din administrația publică. Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, explică de ce digitalizarea și analiza avansată a datelor fiscale sunt esențiale pentru creșterea colectării, reducerea privilegiilor din sistemul de pensii speciale și disciplinarea cheltuielilor bugetare. Urmează schimbări radicale la toate nivelurile: de la controlul achizițiilor publice și restructurarea aparatului administrativ, până la limitarea avantajelor nemeritate și investiții strategice în infrastructura digitală a statului.

Economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a detaliat la Digi24, în cadrul emisiunii „În Fața Ta”, direcțiile noului val de reforme pe care Guvernul îl pregătește pentru finalul lunii iulie, subliniind necesitatea unor schimbări radicale în colectarea taxelor și în gestionarea banului public.

„A doua jumătate a acestei luni, la sfârșitul lunii iulie, vine cu pachetul doi, care vrea să atace problema asta de reforme structurale, în primul rând pe partea de cheltuieli, de îmbunătățire a eficienței banilor publici”, a precizat Dumitru, arătând că în vizorul reformei intră pensiile speciale, achizițiile publice, companiile de stat și consiliile de administrație.

Pensionările timpurii din sistemul special, semnalate ca privilegii în noua etapă de reformă

Sistemul pensiilor speciale, mai ales din justiție, este criticat pentru vârsta redusă de pensionare și beneficiile disproporționate, aspecte care generează privilegii evidente și nemulțumiri public

„Văd pensionări la 40 și ceva de ani, văd venituri foarte mari după standarde românești și rezultate discutabile, ca să nu folosim un termen mai dur. Și atunci este absolut clar că sunt ineficienți. Adică bagi resurse foarte mari și creezi chiar adevărate privilegii, că nu le poți numi altfel. Pensionare la 40 și ceva de ani, 50 de ani nu poate fi decât un privilegiu după orice standard, dar rezultatele sunt slabe și cetățenii văd lucrul acesta”, a punctat economistul.

Reforma fiscală aduce în prim-plan problema autofinanțării și risipei din administrațiile locale

Dumitru a atras atenția și asupra unităților administrativ-teritoriale, unde, în opinia sa, lipsa de monitorizare și autofinanțare conduce la ineficiență:

„Trebuie să ajungi la discuția de câte UAT-uri are nevoie România, de câți salariați ai nevoie într-un UAT sau într-o primărie, într-o instituție publică la modul general, pentru că în momentul de față noi nu avem răspuns la această întrebare. Multe din aceste UAT-uri nu se finanțează, nu au autofinanțare, nu au resurse, primesc resurse de la bugetul statului și nu le monitorizează nimeni modul în care folosesc resursele publice, care sunt proiectele pe care le finanțează, dacă ele sunt cu adevărat necesare comunității sau nu.”

ANAF are date, dar nu le folosește eficient

Consilierul premierului susține că deși ANAF dispune de o cantitate uriașă de date digitale, colectarea taxelor rămâne ineficientă, România pierzând constant venituri din cauza evaziunii și a lipsei unei procesări eficiente a informațiilor. Consilierul premierului consideră că sunt necesare soluții mai radicale și o regândire a arhitecturii instituționale pentru a valorifica digitalizarea și a crește veniturile fiscale.

„Dacă ne uităm, într-adevăr, la tot ceea ce înseamnă colectarea taxelor și impozitelor și de ce România colectează doar 28% din PIB venituri fiscale, față de media europeană de 40. Sunt mai multe explicații pentru asta, dar prima dintre ele, fără îndoială, este incapacitatea de a colecta partea de evaziune fiscală, care este foarte mare în România. La TVA, România pierde, conform estimărilor Comisiei Europene, cam o treime din veniturile pe care ar trebui să le colecteze. Nu le colectează. Eu am o părere mai tranșantă asupra acestui subiect, care nu e neapărat aliniată cu ceea ce Guvernul gândește să facă în perioada următoare, dar cred că trebuie o măsură mai radicală acolo, că e o instituție care nu funcționează, după părerea mea. Adică dacă te uiți la încercările de digitalizare, s-au făcut niște pași în direcția digitalizări, ai instrumentul acesta e-factura, e-transport.
E un munte de informații acolo, colectate de la contribuabili. Din păcate, nu știu dacă facem ceva cu acea informație, dacă cineva procesează acea informație, adică trebuie investit foarte mult în perioada următoare în direcția aceasta, a procesării datelor pe care ANAF le colectează în momentul de față pentru a putea face ca această îmbunătățire a colectării să se întâmple. Abordarea mea ar fi mai radicală, adică trebuie regândit tot ce înseamnă arhitectura instituțională.”

Fotografii: Unsplash.com

Utilizarea inteligenței artificiale posibilă soluție pentru procesarea datelor ANAF

Economistul Ionuț Dumitru consideră că o soluție eficientă pentru creșterea colectării fiscale ar putea fi valorificarea inteligenței artificiale în procesarea datelor deja colectate de ANAF. În opinia sa, România are resursele necesare, atât prin gradul ridicat de digitalizare, cât și printr-un sector IT bine dezvoltat, pentru a implementa instrumente moderne de analiză a datelor.

„În era digitalizării, și cu o țară care are un sector de IT atât de bine dezvoltat, mi-este imposibil și refuz să cred că nu poți dezvolta, spre exemplu, un instrument de inteligență artificială, care să proceseze informația pe care o ai astăzi.
ANAF stă pe acea informație, o are din e-factura, e-transport, date care sunt digitalizate, da, sunt introduse digital, deci sunt în formatul care trebuie. Ele doar trebuie procesate și țintite acțiunile de control către zonele de risc, unde poți identifica risc de fraudă. Dar, dacă vrem să facem lucrul ăsta, instrumentele există. Cred că sectorul de IT ar fi foarte fericit să ajute.”

Pachetul doi de reforme structurale, anunțat de premierul Ilie Bolojan, va viza administrația locală, companiile de stat, sistemul de pensii și sectorul sanitar. Printre priorități se numără reducerea personalului din primării, limitarea sporurilor din spitale, introducerea unui impozit nou pentru vehiculele poluante și reguli mai stricte pentru pensiile speciale. Executivul promite disciplină fiscală și reducerea risipei bugetare.

Alte articole importante
Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii
Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii
Depozitarul Central, instituția care gestionează evidența instrumentelor financiare și operațiunile de compensare-decontare aferente tranzacțiilor de pe piața de capital, a fost vizat de un atac cibernetic. Aplicația online a instituției este temporar indisponibilă, iar datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate de atacatori, potrivit informării transmise de Depozitar. Reprezentanții instituției precizează că informațiile vizate […]
Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare
Companii
Programul Rabla ar urma să finanțeze doar mașini fabricate în UE din 2027. Guvernul pregătește și un pachet de 5 miliarde de euro pentru reindustrializare
Programul Rabla ar urma să fie derulat în perioada 2027–2030 exclusiv pentru vehicule fabricate în Uniunea Europeană, potrivit programului de guvernare depus la Parlament la 15 octombrie de premierul desemnat Luca Niculescu. Documentul prevede și anunțarea calendarului anual al programului în primul trimestru, într-o încercare de a face mai previzibil accesul la finanțare pentru cumpărători […]
Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei
Bursa de Valori București a crescut puternic înaintea votului pentru noul Guvern. BET a avansat cu aproape 2%, iar tranzacțiile au depășit 153 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de joi, 15 octombrie, cu creșteri importante pentru principalii indici, în ziua în care premierul desemnat Luca Niculescu a depus în Parlament lista miniștrilor propuși și programul de guvernare. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate pe piața principală, a urcat cu […]
ASF și ambasadorul SUA discută extinderea cooperării financiare. România vizează noi investiții și mai multe listări la bursă
Piață de Capital - Fonduri
ASF și ambasadorul SUA discută extinderea cooperării financiare. România vizează noi investiții și mai multe listări la bursă
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) urmărește aprofundarea cooperării cu instituțiile americane de reglementare și supraveghere, în contextul eforturilor de dezvoltare a piețelor financiare nebancare din România și de atragere a investițiilor pe termen lung. Subiectul a fost abordat joi, 15 octombrie 2026, la întâlnirea dintre Alexandru Petrescu, președintele ASF, și Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite […]
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Macroeconomie
Industria europeană închide vara în scădere: producția a coborât cu 0,5% în zona euro în august. România crește de la o lună la alta, dar rămâne pe minus pentru a șasea lună consecutiv în termeni anuali
Datele Eurostat arată o industrie europeană care nu se prăbușește, dar nici nu își revine. Scăderea din august este concentrată aproape în întregime într-o singură categorie de produse, în timp ce investițiile continuă să susțină producția de bunuri de capital. În România, saltul lunar de 1,6% nu schimbă imaginea de fond a unui an slab […]
Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu preiau rețeaua Gazprom din România. Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția
Companii
Iulian Stanciu și Adrian Crețoiu preiau rețeaua Gazprom din România. Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția
Consiliul Concurenței a aprobat operațiunea prin care antreprenorii români Iulian Stanciu, fostul șef al eMAG, și Adrian Crețoiu preiau indirect controlul asupra NIS Petrol SRL, compania care administrează rețeaua de benzinării Gazprom din România. Decizia nr. 211/2026 stabilește că tranzacția nu ridică îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal și nu creează obstacole […]