Prima pagină » Guvernul Bolojan reformează ANAF cu inteligență artificială și taie risipa din cheltuielile publice

Guvernul Bolojan reformează ANAF cu inteligență artificială și taie risipa din cheltuielile publice

Guvernul Bolojan reformează ANAF cu inteligență artificială și taie risipa din cheltuielile publice

Guvernul pregătește cel mai amplu val de reforme din ultimul deceniu, mizând pe inteligența artificială pentru a eficientiza ANAF și pentru a elimina risipa din administrația publică. Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, explică de ce digitalizarea și analiza avansată a datelor fiscale sunt esențiale pentru creșterea colectării, reducerea privilegiilor din sistemul de pensii speciale și disciplinarea cheltuielilor bugetare. Urmează schimbări radicale la toate nivelurile: de la controlul achizițiilor publice și restructurarea aparatului administrativ, până la limitarea avantajelor nemeritate și investiții strategice în infrastructura digitală a statului.

Economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, a detaliat la Digi24, în cadrul emisiunii „În Fața Ta”, direcțiile noului val de reforme pe care Guvernul îl pregătește pentru finalul lunii iulie, subliniind necesitatea unor schimbări radicale în colectarea taxelor și în gestionarea banului public.

„A doua jumătate a acestei luni, la sfârșitul lunii iulie, vine cu pachetul doi, care vrea să atace problema asta de reforme structurale, în primul rând pe partea de cheltuieli, de îmbunătățire a eficienței banilor publici”, a precizat Dumitru, arătând că în vizorul reformei intră pensiile speciale, achizițiile publice, companiile de stat și consiliile de administrație.

Pensionările timpurii din sistemul special, semnalate ca privilegii în noua etapă de reformă

Sistemul pensiilor speciale, mai ales din justiție, este criticat pentru vârsta redusă de pensionare și beneficiile disproporționate, aspecte care generează privilegii evidente și nemulțumiri public

„Văd pensionări la 40 și ceva de ani, văd venituri foarte mari după standarde românești și rezultate discutabile, ca să nu folosim un termen mai dur. Și atunci este absolut clar că sunt ineficienți. Adică bagi resurse foarte mari și creezi chiar adevărate privilegii, că nu le poți numi altfel. Pensionare la 40 și ceva de ani, 50 de ani nu poate fi decât un privilegiu după orice standard, dar rezultatele sunt slabe și cetățenii văd lucrul acesta”, a punctat economistul.

Reforma fiscală aduce în prim-plan problema autofinanțării și risipei din administrațiile locale

Dumitru a atras atenția și asupra unităților administrativ-teritoriale, unde, în opinia sa, lipsa de monitorizare și autofinanțare conduce la ineficiență:

„Trebuie să ajungi la discuția de câte UAT-uri are nevoie România, de câți salariați ai nevoie într-un UAT sau într-o primărie, într-o instituție publică la modul general, pentru că în momentul de față noi nu avem răspuns la această întrebare. Multe din aceste UAT-uri nu se finanțează, nu au autofinanțare, nu au resurse, primesc resurse de la bugetul statului și nu le monitorizează nimeni modul în care folosesc resursele publice, care sunt proiectele pe care le finanțează, dacă ele sunt cu adevărat necesare comunității sau nu.”

ANAF are date, dar nu le folosește eficient

Consilierul premierului susține că deși ANAF dispune de o cantitate uriașă de date digitale, colectarea taxelor rămâne ineficientă, România pierzând constant venituri din cauza evaziunii și a lipsei unei procesări eficiente a informațiilor. Consilierul premierului consideră că sunt necesare soluții mai radicale și o regândire a arhitecturii instituționale pentru a valorifica digitalizarea și a crește veniturile fiscale.

„Dacă ne uităm, într-adevăr, la tot ceea ce înseamnă colectarea taxelor și impozitelor și de ce România colectează doar 28% din PIB venituri fiscale, față de media europeană de 40. Sunt mai multe explicații pentru asta, dar prima dintre ele, fără îndoială, este incapacitatea de a colecta partea de evaziune fiscală, care este foarte mare în România. La TVA, România pierde, conform estimărilor Comisiei Europene, cam o treime din veniturile pe care ar trebui să le colecteze. Nu le colectează. Eu am o părere mai tranșantă asupra acestui subiect, care nu e neapărat aliniată cu ceea ce Guvernul gândește să facă în perioada următoare, dar cred că trebuie o măsură mai radicală acolo, că e o instituție care nu funcționează, după părerea mea. Adică dacă te uiți la încercările de digitalizare, s-au făcut niște pași în direcția digitalizări, ai instrumentul acesta e-factura, e-transport.
E un munte de informații acolo, colectate de la contribuabili. Din păcate, nu știu dacă facem ceva cu acea informație, dacă cineva procesează acea informație, adică trebuie investit foarte mult în perioada următoare în direcția aceasta, a procesării datelor pe care ANAF le colectează în momentul de față pentru a putea face ca această îmbunătățire a colectării să se întâmple. Abordarea mea ar fi mai radicală, adică trebuie regândit tot ce înseamnă arhitectura instituțională.”

Fotografii: Unsplash.com

Utilizarea inteligenței artificiale posibilă soluție pentru procesarea datelor ANAF

Economistul Ionuț Dumitru consideră că o soluție eficientă pentru creșterea colectării fiscale ar putea fi valorificarea inteligenței artificiale în procesarea datelor deja colectate de ANAF. În opinia sa, România are resursele necesare, atât prin gradul ridicat de digitalizare, cât și printr-un sector IT bine dezvoltat, pentru a implementa instrumente moderne de analiză a datelor.

„În era digitalizării, și cu o țară care are un sector de IT atât de bine dezvoltat, mi-este imposibil și refuz să cred că nu poți dezvolta, spre exemplu, un instrument de inteligență artificială, care să proceseze informația pe care o ai astăzi.
ANAF stă pe acea informație, o are din e-factura, e-transport, date care sunt digitalizate, da, sunt introduse digital, deci sunt în formatul care trebuie. Ele doar trebuie procesate și țintite acțiunile de control către zonele de risc, unde poți identifica risc de fraudă. Dar, dacă vrem să facem lucrul ăsta, instrumentele există. Cred că sectorul de IT ar fi foarte fericit să ajute.”

Pachetul doi de reforme structurale, anunțat de premierul Ilie Bolojan, va viza administrația locală, companiile de stat, sistemul de pensii și sectorul sanitar. Printre priorități se numără reducerea personalului din primării, limitarea sporurilor din spitale, introducerea unui impozit nou pentru vehiculele poluante și reguli mai stricte pentru pensiile speciale. Executivul promite disciplină fiscală și reducerea risipei bugetare.

Alte articole importante
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Macroeconomie
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]