Hackeri pro-iranieni susțin că au atacat site-ul ANAF după declarațiile lui Nicușor Dan despre baza de la Kogălniceanu

Un grup de hackeri care ar avea legături cu Iranul susține că a lansat un atac cibernetic asupra portalului Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), unul dintre cele mai utilizate site-uri ale statului român. Potrivit unui mesaj atribuit grupării, operațiunea ar fi fost declanșată ca reacție la declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan privind cooperarea militară dintre România și Statele Unite și trimiterea unor echipamente americane la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Gruparea se prezintă sub numele „Echipa 313 – Rezistența Cibernetică Islamică” și afirmă că a desfășurat un atac informatic care ar fi vizat infrastructura online a ANAF. Mesajul public al hackerilor a fost consultat de presa economică, iar autoritățile române au fost solicitate să ofere explicații privind incidentul. Reprezentanții instituțiilor competente au transmis că analizează situația și că vor reveni cu clarificări oficiale.

Portalul ANAF a avut probleme de funcționare

În cursul zilei anterioare revendicării atacului, site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală a funcționat cu dificultate. Utilizatorii au raportat perioade lungi în care platforma nu a putut fi accesată sau în care anumite servicii nu au fost disponibile.

SUA deschide o anchetă privind practicile comerciale neloiale în 60 de țări

11:41

Suspiciuni privind adaosurile dintre fermieri și supermarketuri. Ministrul Agriculturii cere intervenția Consiliului Concurenței

09:20

Portalul ANAF este una dintre cele mai utilizate platforme guvernamentale din România. Contribuabilii îl folosesc pentru depunerea declarațiilor fiscale, transmiterea documentelor și verificarea obligațiilor fiscale.

De-a lungul anilor, site-ul instituției s-a confruntat frecvent cu blocaje tehnice, în special în perioadele în care termenul de depunere a declarațiilor fiscale se apropie. Totuși, disfuncționalitățile recente au fost mai ample decât cele obișnuite, ceea ce a alimentat speculațiile privind un posibil atac informatic. În acest moment, autoritățile nu au confirmat oficial existența unui incident de securitate cibernetică.

Hackerii revendică atacul

În comunicarea atribuită grupării „Echipa 313”, atacul este prezentat drept o reacție directă la deciziile recente ale autorităților române în domeniul cooperării militare cu Statele Unite.

Potrivit mesajului, operațiunea ar fi durat aproximativ o oră și ar fi provocat o întrerupere temporară a funcționării portalului ANAF.

„Rezistența Cibernetică Islamică în Irak – Echipa 313 revendică responsabilitatea pentru un atac cibernetic care a vizat site-ul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală din România”, se arată în mesajul transmis public.

Hackerii afirmă că acțiunea ar fi fost un răspuns la declarațiile președintelui român, care ar fi susținut utilizarea bazelor militare americane din România în contextul unor operațiuni împotriva Iranului. Gruparea susține că site-ul ANAF ar fi fost „închis temporar” în urma atacului. În trecut, aceeași structură a pretins responsabilitatea pentru atacuri informatice de tip DDoS împotriva unor obiective militare din Bahrein și Arabia Saudită. De asemenea, campanii atribuite aceleiași grupări ar fi vizat infrastructuri industriale și portaluri guvernamentale din Israel.

Contextul deciziei privind baza de la Kogălniceanu

Revendicarea atacului a apărut la scurt timp după declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan în urma unei ședințe a Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Șeful statului a anunțat că instituția a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca în România avioane de realimentare în aer, precum și echipamente de monitorizare și comunicații satelitare. Aceste echipamente ar urma să fie amplasate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, una dintre cele mai importante facilități militare utilizate de forțele NATO în regiunea Mării Negre.

Președintele a subliniat că echipamentele au un rol exclusiv defensiv.

„Este o colaborare a României cu SUA similară cu cea pe care alte state NATO o fac”, a declarat Nicușor Dan, insistând că măsura contribuie la consolidarea securității naționale. El a transmis și un mesaj de calm pentru populație, afirmând că românii nu au motive de îngrijorare.

Cooperarea militară a fost aprobată de Parlament

Pentru ca această colaborare militară să fie pusă în aplicare, solicitarea americană a trebuit să parcurgă mai multe etape instituționale. Propunerea a fost analizată inițial de Ministerul Apărării Naționale și aprobată ulterior de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Decizia a fost apoi confirmată prin vot în Parlamentul României, care a aprobat majoritar dislocarea echipamentelor militare americane.

Anterior, autoritățile americane își exprimaseră interesul pentru trimiterea unor avioane de realimentare în România, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al operațiunilor militare din regiune.

Planuri de extindere a infrastructurii militare din România

În paralel cu aceste evoluții, România și Statele Unite discută și despre dezvoltarea altor facilități militare.

Un proiect aflat în analiză vizează extinderea infrastructurii de instruire de la Poligonul Smîrdan, situat în județul Galați. Potrivit planurilor discutate anterior, aici ar urma să fie creat un poligon modern pentru instruirea echipajelor de tancuri, inclusiv pentru tancurile Abrams utilizate de mai multe armate europene.

Reprezentanți ai United States Army au vizitat deja zona pentru a analiza infrastructura existentă și pentru a începe planificarea proiectului. Planul ar include extinderea poligonului, modernizarea sistemelor de comunicații și construirea unor facilități de instruire adaptate standardelor NATO.

Prezența militară americană în România

România găzduiește de mai mulți ani trupe și echipamente ale armatei americane, în cadrul cooperării militare dintre cele două state și al angajamentelor din cadrul NATO. În prezent, aproximativ 1.000 de militari americani sunt staționați în România, alături de tehnică militară, inclusiv avioane și drone.

În 2025, administrația condusă de Donald Trump a decis retragerea a aproximativ 1.000 de soldați americani din România, în cadrul unei strategii mai ample de redistribuire a resurselor militare către regiunea Asia-Pacific. Cu toate acestea, cooperarea militară dintre România și Statele Unite continuă să se dezvolte prin exerciții comune, proiecte de infrastructură militară și programe de instruire realizate în cadrul NATO.