Donald Trump promite o „pace eternă” în Gaza și tarife preferențiale, care vor stimula creșterea economică regională. 

Președintele american va conduce consiliul pentru reconstrucția Fâșiei Gaza

Pe 29 septembrie, din Biroul Oval, Trump a anunțat „una dintre cele mai mari zile ale civilizației”. Liderul american a obținut angajamentul lui Netanyahu pentru un plan de încetare a focului. Propunerea este susținută de mai mulți lideri arabi și musulmani. Rămâne de văzut dacă Hamas va fi dispus să cedeze armele și puterea. Trump va conduce consiliul de reconstrucție al Fâșiei Gaza, o responsabilitate uriașă, având în vedere atât costurile reconstrucției, cât și aparenta lui tentație pentru planuri fanteziste. Totodată, dimensiunea colosală a acestui proiect îl face vulnerabil. Depinde de acorduri politice fragile și de sprijin internațional.

Costul reconstrucției în Gaza: estimări de zeci de miliarde de dolari

Reconstrucția Fâșiei Gaza este privită drept unul dintre cele mai dificile și costisitoare procese de refacere postbelică din ultimele decenii. Un raport comun, realizat de Banca Mondială, ONU și Uniunea Europeană, estimează că vor fi necesare 53,2 miliarde de dolari pentru reconstrucție și recuperare, investiții care vor fi direcționate regional pe o perioadă de zece ani. Un buget de 20 de miliarde va fi necesar doar în primii trei ani de la lansarea proiectului, scria Reuters, la începutul acestui an.

Piața imobiliară din Dubai, de la creștere spectaculoasă la risc de prăbușire

11:03

Spania are cea mai dinamică economie din UE

10:22

La rândul său, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) estimează costuri de peste 40 de miliarde de dolari și atrage atenția că procesul ar putea dura mult mai mult, probabil câteva decenii, scrie A News. Un plan propus de Egipt avansează aceeași valoare de 53 de miliarde de dolari, cu o implementare estimată la cinci ani, notează Anadolu Agency.

În ceea ce privește faza de urgență, costurile pentru locuințe temporare, reparații și infrastructură de bază sunt estimate la 2-3 miliarde de dolari pentru primii trei – până la cinci ani, potrivit A News. Separat, guvernul palestinian a calculat că doar programul de locuințe de urgență și infrastructură esențială va necesita 6,5 miliarde de dolari, informează Daily News Egypt.

Planul Trump: eliberarea ostaticilor și schimb de prizonieri

Documentul anunțat ieri, din Biroul Oval, are 20 de puncte, dar lipsește deocamdată un calendar detaliat de implementare și hărți clare, scrie The Economist. Primele măsuri vizează termenii de încetare a focului, respectiv eliberarea celor 48 de ostatici israelieni rămași în custodie. Israelul va elibera, la schimb, 1.950 de prizonieri palestinieni, dintre care 250 condamnați pe viață. Următoarea etapă prevede dezarmarea grupării Hamas, urmată de retragerea treptată a armatei israeliene. Controlul intern va fi preluat de o „Forță Internațională de Stabilizare”.

Guvern tehnocratic și „Board of Peace” condus de Trump

Administrația civilă va fi preluată de un comitet palestinian tehnocratic și apolitic, scrie presa internațională. Se vor relua serviciile publice și fluxurile de ajutor internațional. Trump a renunțat la ideea unei „riviera” pe ruinele Gazei (un plan fantezist și grandios care a ținut, în urmă cu câteva luni, titlurile presei internaționale). În schimb, va conduce un „Board of Peace” pentru reconstrucție, din care face parte și Tony Blair. Gaza va beneficia de tarife comerciale preferențiale, ceea ce îi va asigura redresarea economică.

Dilemele Hamas și rezistența israeliană

Primul important obstacol în calea acestui plan este chiar gruparea Hamas, care ezită să renunțe la arme și la puterea preluată încă din 2007. Gruparea consideră că armamentul este o parte esențială a identității sale de „rezistență”. Israelul, la rândul său, a respins constant revenirea Autorității Palestiniene la conducerea Fâșiei Gaza. Planul prevede, însă, revenirea acesteia, după reforme și cu sprijinul statelor arabe. Netanyahu rămâne ostil ideii de stat palestinian, alimentând tensiuni cu partenerii săi de coaliție.

Forța de stabilizare și riscul unui nou blocaj

Succesul planului depinde de o forță internațională dispusă să trimită trupe în regiune. Egiptul va fi implicat în acest proces, iar alte țări, precum Indonezia, sunt menționate. Forța va trebui să coopereze tacit cu Hamas, încă activ în subteranele Gazei. Liderii Hamas pot pleca în exil, dar nu există garanții că nu vor continua să influențeze politica locală. Netanyahu se confruntă cu opoziția ultra-naționaliștilor, care cer ocuparea permanentă a Gazei.

Presiunea americană și ecourile internaționale

Qatar și Turcia presează Hamas să accepte acordul, dar gruparea este divizată între aripa politică și cea militară. Trump a avertizat că, în caz de refuz, Israelul va avea sprijinul său deplin pentru distrugerea Hamas. Totuși, fără acord, războiul riscă să continue, ceea ce ar crește bilanțul victimelor. Netanyahu a fost deja constrâns să-i ceară scuze Qatarului pentru un atac greșit, la Doha.

Un pas mai departe decât Biden

Planul lui Trump seamănă cu cel al lui Joe Biden din 2024, dar merge mai departe. A reușit să obțină acceptul public al lui Netanyahu, inclusiv promisiunea că Gaza nu va fi anexată. Hamas a adus moarte și distrugere, Israelul izolare și condamnare internațională. Deși „pacea eternă” rămâne un ideal. Poate că este un ideal îndepărtat, scrie The Econmist, dar Trump a creat cea mai serioasă șansă de oprire a războiului.