Producătorii de ochelari inteligenți ar putea fi nevoiți să introducă sisteme mai vizibile de avertizare atunci când dispozitivele înregistrează imagini sau sunete, în contextul în care autoritățile europene de protecție a datelor intensifică presiunea pentru respectarea vieții private. Recomandările vizează inclusiv lumini LED mai ușor de observat, semnale audio, activarea prin comenzi vocale și notificări pe telefoanele persoanelor din apropiere.
Consiliul European pentru Protecția Datelor (EDPB), organismul care reunește autoritățile naționale de supraveghere a protecției datelor din Europa, a publicat pe 13 octombrie o declarație privind riscurile asociate ochelarilor inteligenți. Documentul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, însă va orienta modul în care autoritățile evaluează respectarea legislației europene, inclusiv a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Măsurile propuse ar putea influența modul în care companiile proiectează și comercializează această categorie de produse pe piața europeană. Ochelarii inteligenți sunt promovați tocmai prin aspectul lor apropiat de cel al ochelarilor obișnuiți și prin posibilitatea de a realiza înregistrări fără ca utilizatorul să țină în mână un telefon sau o cameră video. Aceleași caracteristici care îi fac atractivi pentru consumatori ridică însă probleme privind informarea persoanelor filmate și protejarea datelor lor personale.
EDPB recomandă ca funcțiile de înregistrare ale ochelarilor inteligenți să fie ușor de identificat de către persoanele din jur. Printre măsurile avute în vedere se numără semnale luminoase vizibile, avertizări sonore, comenzi vocale audibile la activare și notificări transmise către smartphone-urile persoanelor din apropiere, acolo unde acest lucru poate fi realizat cu respectarea vieții private, arată Politico.
Autoritățile consideră că un singur indicator discret poate să nu fie suficient pentru ca oamenii să înțeleagă că sunt fotografiați, filmați sau înregistrați audio. În consecință, producătorii ar trebui să analizeze o combinație de măsuri tehnice și elemente de design care să facă funcțiile de înregistrare mai ușor de recunoscut.
Potrivit EDPB, avertismentele trebuie să fie clare, fiabile și dificil de trecut cu vederea. În acest fel, persoanele aflate în apropierea utilizatorului ar putea înțelege mai ușor când dispozitivul colectează informații despre ele.
Recomandările nu se limitează la momentul înregistrării. Autoritățile europene solicită dezvoltarea unor standarde comune la nivelul industriei, astfel încât oamenii să poată identifica ochelarii inteligenți și să înțeleagă modul în care aceștia colectează și prelucrează date.
O astfel de abordare ar putea pune presiune asupra companiilor să regândească atât componentele hardware, cât și funcțiile software ale dispozitivelor. Implementarea unor indicatori mai vizibili sau a unor alerte suplimentare ar putea necesita modificări de design, testare și adaptare a produselor comercializate în Uniunea Europeană.
Unul dintre mesajele importante ale declarației este că responsabilitatea privind protecția datelor nu trebuie analizată exclusiv din perspectiva persoanei care poartă ochelarii.
EDPB arată că, în funcție de rolul fiecăruia în prelucrarea datelor, obligațiile pot reveni și producătorilor dispozitivelor, precum și companiilor care oferă aplicații sau servicii conectate. Prin urmare, respectarea regulilor nu depinde doar de comportamentul utilizatorului, ci și de modul în care sunt proiectate și operate produsele. Această poziție este relevantă pentru companiile care integrează camere, microfoane, conectivitate la internet și funcții de inteligență artificială în dispozitive purtabile. Dacă informațiile colectate sunt încărcate în servicii online, analizate de aplicații sau distribuite pe platforme sociale, responsabilitățile pot implica mai multe entități, în funcție de operațiunile efectuate și de rolul juridic al fiecăreia.
Declarația EDPB nu introduce, prin ea însăși, o nouă obligație legală generală de instalare a unui anumit tip de lumină sau avertizor sonor. Totuși, recomandările pot influența evaluarea riscurilor și măsurile pe care autoritățile naționale le consideră necesare pentru respectarea GDPR.
O altă problemă abordată de autorități este excepția prevăzută de GDPR pentru prelucrarea datelor cu caracter personal realizată de persoane fizice în cadrul activităților exclusiv personale sau domestice.
EDPB susține că această excepție trebuie interpretată restrictiv în cazul ochelarilor inteligenți. De exemplu, distribuirea fotografiilor sau videoclipurilor cu alte persoane către un public nelimitat, prin intermediul unui cont public de social media, nu ar trebui considerată automat o activitate personală sau domestică exceptată de la aplicarea regulamentului.
Distincția este importantă deoarece o înregistrare realizată într-un spațiu public poate ajunge ulterior la un număr mare de utilizatori, fără ca persoanele surprinse în imagini să fi știut că sunt filmate sau să fi fost informate despre distribuirea materialului.
Faptul că o persoană se află pe stradă sau într-un alt spațiu public nu înseamnă că toate datele sale personale pot fi colectate și distribuite fără nicio limitare. Legalitatea unei prelucrări depinde de circumstanțe, de scop, de temeiul juridic aplicabil și de respectarea drepturilor persoanelor vizate.
Înregistrările realizate în spitale, școli sau la locul de muncă pot ridica riscuri suplimentare, deoarece pot surprinde informații sensibile ori persoane care nu se așteaptă să fie înregistrate. EDPB a atras atenția asupra acestor contexte în declarația publicată pe 13 octombrie.
Printre companiile importante de pe piața ochelarilor inteligenți se numără Meta, care comercializează modele Ray-Ban echipate cu funcții de captare a imaginilor și alte opțiuni conectate. Compania a introdus un indicator LED care se activează în timpul înregistrării, prezentându-l drept o măsură de protecție a vieții private.
Noile recomandări europene readuc însă în discuție eficiența unor asemenea avertismente și măsura în care acestea sunt suficient de vizibile pentru persoanele din jur. Un indicator luminos poate semnala înregistrarea, dar utilitatea sa depinde și de poziționare, intensitate și posibilitatea de a fi observat în condiții reale.
În paralel, Samsung și Google au anunțat colaborarea pentru o nouă gamă de ochelari inteligenți, iar Apple intenționează să intre pe această piață. Pentru producătorii care urmăresc extinderea categoriei de dispozitive purtabile, cerințele de transparență și protecție a datelor pot deveni un element important în proiectarea produselor destinate consumatorilor europeni.
Deocamdată, declarația EDPB nu echivalează cu interzicerea comercializării ochelarilor inteligenți și nici nu stabilește o listă obligatorie de componente care trebuie instalate în toate modelele. Ea transmite însă un semnal clar că producătorii și furnizorii de servicii trebuie să trateze protecția datelor ca pe o componentă esențială a designului și funcționării acestor dispozitive.
Odată cu declarația, EDPB a publicat și raportul „The Connected Gaze”, care analizează înregistrarea video, supravegherea și utilizarea înregistrărilor ca probe în contextul răspândirii ochelarilor inteligenți. Documentul a fost realizat în cadrul programului Support Pool of Experts al consiliului.
Raportul și recomandările vin într-un moment în care utilizarea dispozitivelor capabile să înregistreze discret imagini și sunete generează tot mai multe preocupări privind consimțământul, transparența și distribuirea materialelor online. Înregistrarea fără știrea persoanelor vizate poate transforma un produs conceput pentru comunicare și asistență într-un instrument de supraveghere nedorită.
Pentru industria tehnologică, provocarea va fi să păstreze avantajele dispozitivelor — utilizarea fără mâini, accesul rapid la informații și integrarea funcțiilor de inteligență artificială — fără a transfera asupra publicului riscul de a fi înregistrat pe ascuns.