Iancu Guda: Topul marilor restanțieri golesc bugetul României. Datoriile a 1.000 de companii depășesc de patru ori impactul creșterii TVA

Publicând lista cu topul restanțierilor direct pe blogul personal și pe Facebook, Guda acuză ANAF de inactivitate și complicitate. Într-o postare virală, el întreabă: „De ce să sufere toată România din cauza celor 1.000 de șmecheri???”, readucând în prim-plan problema colectării fiscale la nivel mare, scrie Puterea.ro.

Criza petrolului schimbă rutina zilnică: munca de acasă, soluția propusă la nivel global

22:03

România, dependentă de mașinile second-hand din Uniunea Europeană. Riscurile cresc odată cu importurile masive

21:04

Sume record neîncasate:

• Datoria totală restantă la ANAF a explodat la 84 de miliarde lei la finalul lui 2024, în creștere față de 73 miliarde în 2023 și 68 miliarde în 2022.
• Mai mult de 60% din restanțe au peste 3 ani vechime, semn al cronicizării necolectării.
• 7% din firmele active (aprox. 40.000) sunt restanțiere, deși declară taxe.
• Top 1.000 firme concentrează 64 miliarde lei, dintre care 18 miliarde sunt datorate de companii de stat.

Bani FOTO: Shutterstock

Trei cauze-cheie și soluțiile propuse

1. Companii de stat neperformante (CFR Călători, Romarm, etc.)

• Guda propune ca ANAF să vândă creanțele nerecuperate după 3 ani către fonduri specializate de turnaround, care să numească administratori, să impună KPI și să listeze parțial companiile la bursă pentru transparență.

2. Evaziune de TVA în sectorul privat (alcool, tutun, energie)

• Introducerea taxării inverse și a sistemului split TVA, ca în Italia, pentru a opri pierderile din lanțul de facturare.

3. Off-shore-uri și consultanțe mascate

• Folosirea inteligentă a datelor din e-Factură și SAFT pentru analize de risc și intervenții țintite, inclusiv suspendarea rapidă a vulnerabilităților.

Guda, mesaj direct pentru ANAF: „Lasă protestele, pune mâna pe treabă!”

Pe rețelele sociale, Guda a avut un mesaj tăios pentru inspectorii fiscali: să renunțe la „sporuri și stres” și să treacă la colectarea responsabilă. „Nu regret publicarea topului, dimpotrivă, este marele cancer și marea evaziune din România”, a scris el.

În viziunea analistului, echilibrarea bugetului nu trebuie să fie pe spinarea populației, ci jumătate din taxe, jumătate din reducerea economiei subterane. „Colectarea eficientă ar putea aduce mai mult decât majorarea TVA, fără cost pentru consumatori. Românii onești și antreprenorii mici nu trebuie penalizați pentru incompetența sau complicitatea ANAF-ului.”

Radiografia unui sistem infestat de complicități

În spatele algoritmilor și cifrelor, Guda descrie o realitate sumbră: o rețea de „case de marcat” umane în care pilele, cumetriile și protecțiile reciproce blochează orice încercare de eficiență fiscală.

„ANAF are de recuperat la finalul anului 2024 suma de 84 miliarde RON, in crestere de la 73 mld RON (2023) sau 68 mld RON (2022). Soldul creste de doua ori mai accelerat decat creste economia (PIB nominal). Sunt in total cca 40.000 de companii (7% din firmele active in Romania) care nu isi platesc taxele si impozitele, desi sunt declarate.”

Companiile de stat rămân protejate, marii contribuabili cu conexiuni scapă cu reeșalonări sau amânări, iar micii antreprenori sunt vânați pentru întârzieri minore.

Dacă guvernul și ANAF vor aplica măsurile propuse – vânzare de creanțe, control digital, acțiuni anti-evaziune – România ar putea, în premieră, să colecteze eficient și echitabil, fără să mai arunce deficitul pe umerii cetățenilor.

Postarea integrală a lui Iancu Guda

Aflat în concediu, Iancu Guda a publicat pe Facebook o analiză detaliată despre datoriile uriașe neîncasate de stat de la companiile active în România. În doar două ore, Guda a descoperit că ANAF are de recuperat 84 de miliarde de lei, sume declarate și înregistrate, dar care nu ajung la buget – fără a include economia subterană sau evaziunea clasică. „Strigător la cer ce am găsit”, scrie el, subliniind că peste 60% din aceste datorii au mai mult de trei ani vechime, iar top 1.000 de restanțieri cumulează 46,6 miliarde lei – de două ori mai mult decât ar aduce creșterea TVA la 21%. Guda trage un semnal de alarmă asupra ineficienței ANAF și propune soluții clare pentru colectarea acestor sume, atrăgând atenția că marea problemă nu sunt taxele crescute, ci banii care zac necolectați de stat.

Lucrurile stau in felul urmator. Un cuvant: TRAGIC !!!

DETERIORARE ACCELERATA: ANAF are de recuperat la finalul anului 2024 suma de 84 miliarde RON, in crestere de la 73 mld RON (2023) sau 68 mld RON (2022). Soldul creste de doua ori mai accelerat decat creste economia (PIB nominal). Sunt in total cca 40.000 de companii (7% din firmele active in Romania) care nu isi platesc taxele si impozitele, desi sunt declarate

VECHIME: peste 60% din sold sunt restante mai vechi de 3 ani. De ce trece timpul si ANAF nu face nimic? Care este solutia (propun mai jos cateva idei)

CONCENTRARE MARE: top 1000 restantieri concentreaza 64 miliarde RON, din care 18 miliarde RON provin de la companii de stat

TOP 100 restantieri concentreaza, atentie: 25 miliarde RON. Vedeti lista mai jos (3 poze fiecare cu 33 firme).

CE SE POATE FACE? Daca te uiti la companii problemele sunt evidente iar solutiile foarte clare. Mie mi-a luat 2 ore sa observ si sa-mi dau seama ce se poate face, sunt bune practici applicate in tari apropiate (Bulgaria, Polonia). Sunt 3 mari probleme, unde completez cu solutiile aferente:

COMPANIILE DE STAT (vezi restante mari la CFR Calatori sau Marfa, Conservarea Minelor, Romarm, diverse rafinarii, mine exploatare carbune etc.). Solutia este simpla: ANAF are max 3 ani sa colecteze. Daca nu reuseste in acest termen, vinde creantele fiscale unor fonduri de investitii specializate in restructurare (turnaround), care pot transforma aceste datorii in actiuni pe un orizont de 3-5 ani. Intre timp, fondurile de investitii specializate numesc oameni cheie in firmele de stat (administrator, director financiar, audit, contabilitate etc.), fac curatentie generala (transparenta, procese si oameni noi, KPI etc.), inlocuire consilii administratie si management numit politic, le eficientizeaza si apoi le listeaza la BVB (transparenta si guvernanta corporativa). Intre timp, statul poate ramane actionar majoritar acolo unde interesul este strategic (ex: CFR, Romarm) si mai acorda subventii intermediare acestor firme (acoperire pierderi) doar daca se respecta planul de restructurare monitorizat trimestrial. Polonia face asta si functioneaza foarte bine. Este singura cale!

COMPANII PRIVATE CARE FAC MAREA EVAZIUNE DE TVA – import si distributie de alcool, tutun, traderi de energie (privesti lista top 100 restantieri si este evident numai dupa numele companiilor). Aici solutia unica este taxarea inversa (TVA platit o singura data la final pe lantul economic, deci NU intermediar pe fiecare veriga) combinata cu TVA split (suma de TVA platita intr-un cont separat de TVA unde statul are acces neconditionat si complet). Deci, platesti TVA o singura data, direct in contul statului. NU are cum sa nu functioneaze. Italia aplica asta in domeniul constructiilor si este foarte OK. Stiu ca taxarea inversa produce initial un gol de cash la incasare (prin efectul de amanare la plata pe veriga finala), dar se poate incepe proiect pilot pe aceste sectoare unde se face marea evaziune (cereale, fructe si legume, alcool, tutun, trading energie).

SUCURSALE OFF SHORE (vezi DIAMOND OFFSHORE NETHERLANDS BV AMSTERDAM SUCURSALA BUCURESTI cu datorii de 404 milioane RON), CONSULTANTA (vezi firma OANA MANAGEMENT SRL cu zero angajati si datorii ANAF de 481 milioane RON) SI DIVERSE CIUDATENII (vezi LICIUCHICIU WEB DESIGN cu 1 angajat si datorii de 421 milioane RON, firma care detine drepturile de imagine pe brandul “ARSENIE BOCA” si se judeca cu BOR) … deci asa ceva este INADMISIBIL. Avem date in e-Factura + SAFT (unde sunt absolut toate informatiile), trebuie implementate analize de risc pe baza datelor lunare si ridicate alerte preventive oricand se observa semnale dubioase (crestere subita rulaje, verificare in cross cine sunt clientii / furnizorii care beneficiaza de “servicii de consultanta” si mers imediat pe teren la aceste companii si investigat in detaliu fix in luna in care se intampla miscarile ciudate. Este clar ca sunt tot felul de combinatii. De asemenea, alerte automate pe orice factura emisa catre / primita de la orice off shore din zone privilegiate fiscal (Panama etc.) unde verifici cine este actionarul, contractul, scopul si substanta tranzactiei.