Prima pagină » Încă cinci ani cu combustibili fosili! Shell și alte companii din energie părăsesc standardul „net zero”, după ce li s-a interzis dezvoltarea noilor exploatări de petrol și gaze

Încă cinci ani cu combustibili fosili! Shell și alte companii din energie părăsesc standardul „net zero”, după ce li s-a interzis dezvoltarea noilor exploatări de petrol și gaze

Încă cinci ani cu combustibili fosili! Shell și alte companii din energie părăsesc standardul
Încă cinci ani cu combustibili fosili! Shell și alte companii din energie părăsesc standardul "net zero", care le interzicea dezvoltarea noilor exploatări de petrol și gaze / Foto: Unsplash

Shell și alte mari companii din sectorul energetic global periclitează șase ani de efort internațional pentru definirea unui standard unitar de bune practici pentru atingerea obiectivului de emisiil „net zero”. Gigantul petrolier britanic, alături de mai multe companii din energie, s-a retras din liga membrilor SBTi, după ce li s-a transmis că urmează să li se interzică dezvoltarea de noi exploatări de petrol și gaze, potrivit unor documente obținute de Financial Times. Science Based Targets initiative – organismul internațional care stabilește standarde climatice pentru companiile globale, este o organizație cu influență semnificativă: de la Apple la AstraZeneca, multe companii au căutat validarea SBTi pentru strategiile lor climatice. Ca urmare a divergențelor de viziune cu diverse industrii, SBTi a pus „pe pauză” deocamdată proiectul privind exploatările și a atenuat și o altă reglementare, care urma să fie publicată săptămâna aceasta – respectiv aceea de a interzice finanțarea sau asigurarea companiilor implicate în noi proiecte de petrol și gaze. Conform surselor FT, termenul limită pentru aceste măsuri a fost amânat până în 2030.

Arderea combustibililor fosili reprezintă principala cauză a încălzirii globale de la începutul erei industriale, comentează sursa citată. Comunitatea științifică și marile grupuri economice avertizează că menținerea încălzirii globale sub pragul de 1,5°C este esențială pentru a evita daune ireversibile asupra ecosistemelor, pentru a preveni pierderi umane și costuri economice severe, generate de fenomene meteo extreme.

Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul Globului. Care este impactul economic? / Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

SBTi (Science Based Targets initiative) este o inițiativă globală care ajută companiile să își stabilească obiective climatice clare, aliniate cu descoperirile comunității științifice, pentru a-și limita emisiile și, astfel, pentru acționa responsabil în efortul general de luptă împotriva încălzirii globale. A fost inițiat, în anul 2015, printr-un parteneriat între patru organizații internaționale majore, și oferă un cadru standardizat prin care firmele pot demonstra că planurile de reducere a emisiilor sunt compatibile cu obiectivul Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii sub 1,5°C.

SBTi a certificat, până în 2025, peste 5.000 de companii din întreaga lume, printre care Apple, Nestlé, Unilever și Amazon, consolidând, astfel, implicarea sectorului privat în combaterea schimbărilor climatice. A lansat un obiectiv dedicat emisiilor, cunoscut la scară largă drept net-zero – idee care a evoluat gradual în discursul științific și politic. Termenul a fost popularizat de comunitățile științifice și de organizațiile internaționale, în special după acordul de la Paris din 2015, ca o încercare de a  echilibra emisiile de gaze cu efect de seră, prin reducerea acestora, prin compensarea lor, prin captarea carbonului sau prin alte metode. Organizația a influențat politicile publice și criteriile instituțiilor financiare, devenind un reper important pentru investitori și autorități care cer companiilor să adopte ținte validate de SBTi.

Ecologia, cimitirul start-up-urilor americane: tech-ul climatic din SUA, amenințat de o eventuală administrație Trump 2.0 / Foto: Freepick

Foto: Freepick

Fără „noi zăcăminte de petrol și gaze”

Shell, Aker BP (Norvegia) și Enbridge (Canada) s-au retras, începând de la finalul anului trecut, din grupul de experți consultativi al Science Based Targets initiative (SBTi), scrie Financial Times. Decizia a venit după ce membrilor le-a fost distribuit un proiect de reglementare, consultat de FT, care stipula că firmele nu ar mai trebui să dezvolte „noi zăcăminte de petrol și gaze” după ce își depun planul climatic la SBTi — sau până la sfârșitul anului 2027, în funcție de care termen vine primul. Proiectul mai cerea și o reducere semnificativă a producției de combustibili fosili.

Ca urmare, SBTi a anunțat că „suspendă” lucrările privind standardul destinat industriei petrolului și gazelor, invocând „considerente de capacitate”. Instituția neagă însă că această decizie are legătură cu plecările companiilor din grupul de lucru, spunând că „nu există nicio bază reală pentru astfel de afirmații”. Totodată, SBTi a atenuat o altă direcție de politici, destinată instituțiilor financiare, care urma să fie publicată săptămâna aceasta — respectiv aceea de a interzice finanțarea sau asigurarea companiilor implicate în noi proiecte de petrol și gaze. Conform surselor FT, termenul limită pentru aceste măsuri a fost amânat până în 2030.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

Încă cinci ani cu combustibili fosili!

Această decizie — de a le oferi băncilor și administratorilor de active participanți un răgaz de încă cinci ani pentru a continua investițiile în combustibili fosili — a fost luată după numirea lui David Kennedy ca director executiv al SBTi în martie. SBTi a afirmat că procesul său de consultare a fost „rigoros”, implicând contribuții din partea publicului, a instituțiilor financiare, a organizațiilor non-profit, a mediului academic și a industriei, pentru a elabora un plan „credibil” pentru sector.

Shell a colaborat intermitent cu grupul de experți al SBTi încă din 2019. Deși compania și-a relaxat obiectivele climatice pentru 2030 și a renunțat anul trecut la ținta pentru 2035, Shell susține că rămâne angajată să atingă emisiile nete zero până în 2050. Reprezentanții Shell afirmă că expertul lor s-a retras după ce a văzut un proiect de standard care „nu reflecta în mod substanțial viziunea industriei”. Compania consideră că standardul ar trebui să reflecte societatea într-un mod „realist” și să ofere firmelor „suficientă flexibilitate” pentru a atinge obiectivul net zero până în 2050.

Aker BP a explicat că s-a retras din panelul consultativ după ce și-a dat seama că „abilitatea de a influența” standardul era „limitată”. Compania a adăugat că decizia „nu reflectă în niciun fel o lipsă de angajament față de acțiunea climatică”. Enbridge a refuzat să comenteze.

Standardul de petrol și gaze nu mai este, deocamdată, prioritar

După aceste retrageri, reprezentanții SBTi le-au transmis membrilor rămași ai grupului consultativ că vor „de-prioritiza” elaborarea standardului pentru petrol și gaze — deși anterior descriau acest standard drept „o prioritate de top”, potrivit unor documente interne consultate de FT.

„Cu cât întârziem mai mult, cu atât oferim mai multă acoperire marilor companii petroliere”, a spus o persoană implicată în redactarea standardelor atât pentru sectorul energetic, cât și pentru cel financiar.

Alte articole importante
O curte de apel din SUA decide că utilizarea inteligenței artificiale de către avocați nu justifică automat reducerea onorariilor
Tehnologie
O curte de apel din SUA decide că utilizarea inteligenței artificiale de către avocați nu justifică automat reducerea onorariilor
Folosirea inteligenței artificiale de către o firmă de avocatură nu reprezintă, în sine, un motiv pentru diminuarea onorariilor facturate, a decis o curte federală de apel din Statele Unite. Instanța a menținut acordarea unor cheltuieli juridice de 115.000 de dolari, apreciind că reclamanții nu au demonstrat că utilizarea AI a făcut nerezonabil timpul efectiv lucrat […]
Românii au comandat cu aproape 30% mai multe produse de Halloween în 2026. Dovlecii și decorațiunile luminoase, printre preferate
Românii au comandat cu aproape 30% mai multe produse de Halloween în 2026. Dovlecii și decorațiunile luminoase, printre preferate
Numărul produselor comandate de români în weekendul de Halloween din acest an a crescut cu 29% față de perioada similară din 2025, potrivit unei analize Glovo. Cererea pentru articole tematice, precum dovleci, accesorii pentru costume și decorațiuni, a avansat cu aproximativ 190%, iar Capitala a generat aproape 60% din comenzile din această categorie. Datele platformei […]
Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor
Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor
Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa va ajunge la 21.153 de euro în 2026, în creștere nominală cu 4,4% față de anul precedent. România rămâne mult sub media continentală, cu 11.283 de euro pe locuitor, și pierde o poziție în clasamentul celor 42 de țări analizate, coborând de pe locul 31 […]
Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării
Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării
Premierul Luca Niculescu estimează că repornirea Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea avea loc în câteva zile, după ce ploile din ultima perioadă au contribuit la îmbunătățirea debitului Dunării. Șeful Guvernului a declarat că este în contact cu ministrul Energiei și cu conducerea Nuclearelectrica și că așteaptă vești privind reluarea funcționării centralei. „Sper să […]
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de marți, 3 noiembrie 2026, pe minus, toți indicii principali înregistrând scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 125,4 milioane de lei, echivalentul a aproape 23,5 milioane de euro. Indicele principal al BVB, BET, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 20 de companii de […]
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Macroeconomie
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Raportul dintre veniturile din taxe și contribuții sociale și Produsul Intern Brut a ajuns la 40,7% în Uniunea Europeană în 2025, față de 40,2% în anul precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. România s-a situat printre statele cu cele mai mici ponderi ale veniturilor fiscale în economie, cu un nivel de 29,3%, fiind depășită doar […]