Încetinirea creșterii economice a început în 2022. România trebuie să corecteze deficitele și să atragă din nou investiții străine

Fostul premier și ministru al Finanțelor Theodor Stolojan afirmă că încetinirea ritmului de creștere economică a României a început în 2022, cu aproximativ trei ani și jumătate înainte de adoptarea măsurilor de austeritate, iar problema centrală a economiei este legată de dezechilibrele acumulate și de modul în care sunt alocate resursele publice și private. Declarațiile au fost făcute marți, la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, al doilea studiu realizat în cadrul proiectului Economic@BNR, inițiat și coordonat de viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.

Creșterea economică a încetinit înaintea măsurilor de austeritate

Stolojan a atras atenția că încetinirea economiei nu poate fi pusă exclusiv pe seama măsurilor de consolidare fiscală adoptate recent. În opinia sa, ritmul de creștere a început să se reducă încă din 2022, într-o perioadă în care România continua să aloce sume importante de la buget pentru investiții.

„Reducerea ritmului de creștere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani și jumătate înainte de a se lua orice măsură așa-zisă de austeritate”, a declarat fostul premier. El a subliniat că România a beneficiat în această perioadă de fonduri europene care au susținut investițiile și activitatea economică. Cu toate acestea, creșterea economică a ajuns ulterior sub 1%, în condițiile în care cheltuielile publice pentru investiții au continuat să fie ridicate.

Aurul venezuelean ajunge în SUA, dar rămâne în depozite: fabricile de rafinare americane cer garanţii privind originea metalului

13:39

Motorina scumpă schimbă calculele transportatorilor europeni: camioanele electrice devin mai ieftine decât dieselul. Economia poate ajunge la 100.000 de euro în cinci ani

12:05

Pentru Stolojan, această evoluție arată că simpla majorare a cheltuielilor publice nu garantează accelerarea economiei. În acest context, el consideră că atunci când politicile economice nu reușesc să susțină suficient creșterea, corectarea deficitelor trebuie să devină o prioritate.

Problema este cu atât mai importantă în condițiile în care România se confruntă de mai mulți ani cu deficite bugetare și de cont curent ridicate. Un document publicat de BNR arată că deficitul bugetar ESA și deficitul de cont curent au fost fiecare de 6,6% din PIB în 2023, în timp ce deficitul bugetar cash a ajuns la 8,64% din PIB în 2024.

Echilibrele externe, un punct sensibil pentru România

Un alt mesaj central transmis de Stolojan privește vulnerabilitatea unei economii deschise precum cea a României în fața dezechilibrelor externe.

Fostul ministru al Finanțelor a explicat că România este o țară de dimensiune medie, cu o economie deschisă și o monedă convertibilă, dar care nu are statutul unei monede de rezervă internațională. Din acest motiv, evoluția echilibrelor externe trebuie urmărită permanent.

Potrivit lui Stolojan, dezechilibrele interne, precum inflația sau deficitul bugetar, pot fi gestionate prin decizii de politică economică internă. În schimb, o criză provocată de dezechilibre externe, fie la nivelul contului curent, fie în ceea ce privește datoria externă, presupune și participarea creditorilor externi.

Într-un asemenea scenariu, credibilitatea devine esențială pentru finanțarea economiei și pentru capacitatea statului de a atrage capital la costuri sustenabile.

Tema este relevantă și în contextul creșterii datoriei publice. Cosmin Marinescu a atras atenția, în cadrul aceluiași eveniment, că România este preocupată nu doar de nivelul datoriei, ci mai ales de viteza cu care aceasta s-a acumulat în ultimii ani. Potrivit viceguvernatorului BNR, ritmul de creștere a datoriei în perioada recentă a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei.

De la schimbarea modelului economic la problema productivității

Stolojan și-a plasat analiza într-un cadru mai larg, pornind de la transformarea fundamentală a economiei românești după 1989.

România a trecut de la dictatură și de la un sistem economic de stat hipercentralizat la democrație, stat de drept și economie de piață, bazată pe proprietate privată, competiție și libertate economică.

În acest model, susținerea simultană a creșterii economice și a stabilității presupune, în opinia fostului premier, trei componente esențiale: investiții în capitalul fizic și uman, sisteme eficiente de alocare a resurselor și progres tehnologic continuu.

Stolojan consideră că România dispune încă de un potențial important de creștere economică, însă o parte din acest potențial depinde de eficiența cu care sunt distribuite și utilizate resursele.

Problema nu este doar cât investește economia, ci și unde ajung resursele și ce rezultate produc aceste investiții. În condițiile unor deficite ridicate, eficiența alocării banilor devine cu atât mai importantă, întrucât statul trebuie să obțină un efect economic cât mai mare din resursele disponibile.

Investițiile străine, importante pentru transferul de tehnologie

Un alt punct ridicat de Stolojan este legat de progresul tehnologic. Fostul premier a afirmat că, în prezent, o parte importantă a tehnologiilor avansate ajunge în România prin intermediul companiilor internaționale.

În acest context, el consideră că România trebuie să devină din nou atractivă pentru investițiile străine directe, cel puțin până în momentul în care economia locală va avea capacitatea de a genera într-o măsură mai mare propriul progres tehnologic.

Investițiile străine nu înseamnă doar capital pentru proiecte noi, ci pot aduce și tehnologii, know-how, practici manageriale și acces la lanțuri internaționale de producție. Pentru o economie care urmărește să treacă de la convergența bazată în principal pe acumulare de capital la una bazată mai mult pe productivitate, această componentă devine importantă.

Mesajul lui Stolojan vine într-un moment în care BNR vorbește despre necesitatea unei schimbări de structură a creșterii economice și despre trecerea de la progrese cantitative la ajustări calitative ale „motoarelor” economiei.

Competitivitatea trebuie analizată de la fabrică până la economia globală

În ceea ce privește competitivitatea, Stolojan a susținut că aceasta nu poate fi analizată doar la nivelul economiei naționale.

Fostul premier a indicat cinci niveluri de decizie la care trebuie urmărită competitivitatea: nivelul uzinei, nivelul sectorului economic, nivelul național, nivelul Uniunii Europene și nivelul global.

O companie poate fi competitivă în raport cu rivalii direcți, dar poate funcționa într-un sector care pierde competitivitate. La rândul său, un sector poate fi performant într-o economie care se confruntă cu probleme structurale, în timp ce competitivitatea României trebuie analizată și în raport cu evoluțiile din Uniunea Europeană și de pe piețele globale.

Această abordare pune accentul pe productivitate, tehnologie și utilizarea eficientă a capitalului, nu doar pe nivelul cheltuielilor sau al investițiilor.

Consolidarea fiscală și creșterea economică trebuie urmărite împreună

Declarațiile lui Stolojan se înscriu în dezbaterea mai amplă privind modelul de creștere al României și necesitatea reducerii dezechilibrelor acumulate în ultimii ani.

Pentru fostul premier, faptul că încetinirea economică a început înaintea măsurilor de austeritate este un argument pentru analizarea cauzelor structurale ale încetinirii, nu doar a efectelor consolidării fiscale. Corectarea deficitelor trebuie să meargă în paralel cu măsuri care să îmbunătățească productivitatea, alocarea resurselor, atragerea capitalului și transferul tehnologic. În același timp, avertismentul privind echilibrele externe arată că România trebuie să țină cont nu doar de dinamica internă a economiei, ci și de încrederea finanțatorilor și investitorilor internaționali.