Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat în luna mai o creștere semnificativă, urcând cu 11,5 puncte până la nivelul de 44,9 puncte.
Evoluția reflectă un val de optimism moderat în rândul analiștilor financiari, pe fondul disipării unor riscuri politice și al unei percepții îmbunătățite privind perspectivele economice pe termen scurt.
Încrederea analiștilor financiari români pare să fi cunoscut un reviriment, în pofida unui climat economic intern marcat de incertitudini fiscale. Potrivit datelor publicate de Asociația CFA România, Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut semnificativ în luna mai, ajungând la 44,9 puncte, cu 11,5 puncte peste nivelul din aprilie. Această evoluție pozitivă a fost susținută mai ales de creșterea componentei de anticipații, care a urcat cu peste 15 puncte, în timp ce percepția privind condițiile economice actuale a avansat cu 4,3 puncte, transmite News.ro.
Pe fondul unui context macroeconomic instabil și a deficitelor bugetare mari, aproape 70% dintre analiștii CFA România estimează că leul se va deprecia în raport cu euro în următoarele 12 luni. Valoarea medie estimată a cursului valutar este de 5,10 lei/euro pentru orizontul de șase luni și 5,17 lei/euro pentru cel de un an. În același timp, rata anticipată a inflației pentru iunie 2026 a crescut la 4,87%, semn al presiunilor persistente asupra prețurilor.
„Cum riscul unui rezultat al alegerilor prezidenţiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a dispărut, indicatorul de încredere a crescut puternic în luna mai. Însă, riscul economiei româneşti rămâne ridicat şi este cauzat în special de deficitul bugetar nesustenabil. În contextul incertitudinii, în special fiscale, economia este anticipată să crească modest, nefiind exclus un scenariu de recesiune pentru acest an”, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.
În ceea ce privește sectorul rezidențial urban, 60% dintre participanți estimează o stagnare a prețurilor locuințelor în următorul an, în timp ce 25% anticipează o scădere. Mai mult, șase din zece analiști consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, ceea ce sugerează o posibilă corecție viitoare în acest segment.
Prognoza pentru deficitul bugetar pe 2025 s-a ajustat ușor în jos, până la o medie de 7,7% din PIB, dar rămâne la un nivel considerat nesustenabil. În paralel, datoria publică a României este de așteptat să crească în continuare, ajungând la 59% din PIB în următoarele 12 luni, o dinamică îngrijorătoare în contextul în care economia dă semne de încetinire.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul curent sunt se situează, în creștere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei naționale.