Industria de apărare cere accelerarea investițiilor: România țintește pragul de 5% din PIB

România a făcut pași importanți în consolidarea bugetului pentru apărare în ultimii ani, însă obiectivele viitoare sunt mult mai ambițioase. Reprezentanții industriei de profil atrag atenția că nivelul actual al finanțării, de 2,45% din PIB, trebuie crescut semnificativ pentru a răspunde noilor provocări de securitate și pentru a susține dezvoltarea economică internă. Declarațiile au fost făcute de președintele Organizației Patronale a Industriei de Apărare (OPIA), Răzvan Pîrcălăbescu, în cadrul unui eveniment dedicat marcării a 22 de ani de la aderarea României la NATO.

De la 2,45% la 5% din PIB: o țintă ambițioasă

Potrivit lui Răzvan Pîrcălăbescu, nivelul actual al alocărilor bugetare pentru apărare reflectă un efort considerabil al statului român, însă nu este suficient în contextul actual.

„România a alocat un procent extrem de important pentru apărare, dar pentru a continua această creștere este nevoie să investim în industria de profil, astfel încât să generăm valoare adăugată în economie și să putem ajunge la 5% din PIB”, a explicat Pîrcălăbescu.

Bucureștiul rămâne mai ieftin decât marile capitale din regiune pentru birouri. Diferențele ajung la aproape 20%

14:41

Economia României încetinește brusc. FMI reduce drastic prognoza de creștere

13:33

Creșterea bugetului nu este văzută doar ca o necesitate militară, ci și ca o oportunitate economică, în condițiile în care dezvoltarea industriei locale poate stimula investițiile și locurile de muncă.

Industria de apărare, motor economic cu peste 150 de companii

În prezent, România dispune de un ecosistem industrial semnificativ în domeniul apărării. Peste 150 de companii sunt acreditate în acest sector, iar aproximativ 85 dintre ele sunt membre ale Organizația Patronală a Industriei de Apărare (OPIA). Aceste companii acoperă o gamă largă de producție, de la muniție de diferite calibre până la echipamente complexe precum vehicule militare, drone și sisteme electronice.

Printre actorii importanți din industrie se numără și Romarm, alături de alte firme specializate în tehnologie și producție militară.

Tehnologia, în prim-plan: drone și vehicule autonome

Unul dintre domeniile în care industria românească încearcă să recupereze rapid decalajele este cel al tehnologiilor moderne de luptă. Potrivit lui Răzvan Pîrcălăbescu, companiile locale dezvoltă deja soluții avansate, inclusiv drone cu software îmbunătățit și sisteme autonome.

Un exemplu este lansarea unui vehicul terestru fără pilot (UGV – Unmanned Ground Vehicle), realizat în parteneriat cu companii din România și Germania. Acest tip de echipament este destinat să răspundă noilor cerințe ale câmpului de luptă modern.

Nevoia de predictibilitate în achiziții

Reprezentanții industriei subliniază însă că dezvoltarea acestor capabilități depinde în mare măsură de colaborarea cu statul. Lipsa unui calendar clar al achizițiilor militare poate afecta planurile de investiții și producție.

„Suntem pregătiți să oferim Ministerului Apărării tot ceea ce are nevoie, dar trebuie să fim consultați din timp pentru a ne putea organiza”, a precizat liderul Organizația Patronală a Industriei de Apărare (OPIA). Această cerință vine în contextul în care industria locală încearcă să își crească rolul în programele de înzestrare ale armatei.

O schimbare de paradigmă în context NATO

După mai bine de două decenii de la aderarea la NATO, România se află într-o etapă în care accentul se mută de la simpla alocare de resurse către dezvoltarea capacităților interne.

Creșterea bugetului de apărare la 5% din PIB ar reprezenta o schimbare majoră, plasând România printre statele cu cele mai ridicate cheltuieli militare raportate la economie.