Administrația Donald Trump readuce în spațiul public intențiile privind Groenlanda, văzută ca o piesă strategică în noua competiție geopolitică pentru resurse, rute comerciale și securitate militară.
Emisarul american pentru Groenlanda, Jeff Landry, a declarat că Statele Unite trebuie să își „lase din nou amprenta” asupra teritoriului autonom danez și să își consolideze operațiunile de securitate în regiune, scrie The Guardian. Mesajul vine într-un moment în care Arctica devine unul dintre cele mai importante fronturi economice și militare ale următorului deceniu.
Declarațiile emisarului american Jeff Landry confirmă că administrația Trump încearcă să își extindă din nou influența în Groenlanda, teritoriu devenit esențial în noua arhitectură geopolitică și militară a Arcticii.
„Cred că este timpul ca Statele Unite să îşi lase din nou amprenta asupra Groenlandei. Cred că îl vedeţi pe preşedinte vorbind despre consolidarea operaţiunilor de securitate naţională şi despre realocarea personalului în anumite baze din Groenlanda”, a declarat Landry pentru AFP, după prima sa vizită oficială pe insulă de la numirea sa în decembrie 2025.
Groenlanda a intrat recent în atenția lumii pe fondul amenințărilor de anexare la Statele Unite lansate de președintele Donald Trump. Unii oficiali americani, inclusiv liderul de la Casa Albă, consideră insula arctică o adevărată comoară de minerale critice, relatează publicația Foreign Policy.
Senatorul texan Ted Cruz a declarat că Groenlanda „stă deasupra unor vaste rezerve de pământuri rare”. la rândul său, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a subliniat faptul că acest teritoriu deține „resurse naturale incredibile”. Fostul consilier pentru Securitate Națională al SUA, Mike Waltz, afirma anul trecut: „Este vorba despre securitatea noastră națională. Sunt minerale critice”.
Încă din primul său mandat, președintele american a declanșat controverse internaționale după ce a sugerat posibilitatea achiziționării Groenlandei de la Danemarca — idee respinsă categoric atunci de Copenhaga și de autoritățile groenlandeze.
Între timp însă, logica strategică din spatele acelei idei a devenit mult mai clară. Arctica se transformă rapid într-o zonă critică pentru transport energetic, securitate militară, acces la minerale rare și infrastructură digitală și satelitară.
Topirea accelerată a gheții deschide noi rute comerciale și crește valoarea geostrategică a teritoriilor arctice, în timp ce marile puteri își intensifică investițiile militare și economice în regiune. În acest context, Groenlanda devine una dintre cele mai importante poziții geografice din emisfera nordică.
În prezent, Statele Unite mai operează o singură bază militară în Groenlanda, comparativ cu peste zece instalații active în perioada de vârf a Războiului Rece.
Această reducere a prezenței americane începe acum să fie reconsiderată în contextul tensiunilor cu Rusia, militarizării Arcticii și competiției tehnologice și energetice globale.
Administrația Trump încearcă să accelereze reconfigurarea infrastructurii de securitate din nordul Atlanticului și să consolideze prezența americană într-o regiune pe care Washingtonul o consideră tot mai vulnerabilă strategic.
Vizita lui Jeff Landry în Groenlanda a inclus întâlniri cu premierul insulei, Jens-Frederik Nielsen, și cu ministrul de externe Mute Egede. Autoritățile groenlandeze au reiterat cu această ocazie mesajul transmis constant în ultimii ani: Groenlanda nu este de vânzare, însă rămâne deschisă cooperării economice și strategice cu Statele Unite.
De altfel, relația dintre Groenlanda și Washington a devenit mult mai pragmatică în ultimii ani.
Dincolo de episodul diplomatic, declarațiile emisarului american reflectă o schimbare mult mai profundă în geopolitica globală. Administrația Trump încearcă să recupereze rapid terenul pierdut în regiune și să repoziționeze Groenlanda în centrul strategiei americane pentru Arctica.