Țările NATO ating pragul de 2% din PIB pentru apărare, pe fondul tensiunilor globale

Statele membre ale NATO au reușit, pentru prima dată, să atingă în mod colectiv ținta de cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare, potrivit raportului anual al alianței. Evoluția vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul declanșat de Rusia și de presiuni politice din partea fostului președinte american Donald Trump. Cu toate acestea, documentul evidențiază diferențe majore între statele membre în ceea ce privește nivelul și structura cheltuielilor militare.

Creșteri accelerate ale bugetelor de apărare

Potrivit raportului prezentat de secretarul general al NATO, Mark Rutte, toate cele 32 de state membre au respectat pragul de 2% din PIB în 2025, o premieră pentru alianță, conform Politico.

Cheltuielile totale pentru apărare au ajuns la aproximativ 1,4 trilioane de dolari, în creștere cu 6% față de anul anterior. Europa și Canada au avut o contribuție semnificativă, majorând bugetele militare cu aproape 20%, până la 574 miliarde de dolari. Această accelerare a investițiilor este pusă pe seama deteriorării mediului de securitate, dar și a presiunilor politice venite dinspre Washington pentru o împărțire mai echitabilă a costurilor în cadrul alianței.

Investițiile globale în centrele de date ar putea ajunge la 2.100 de miliarde de dolari până în 2028

17:34

Companiile din România s-ar putea polariza tot mai mult în următoarele 6–12 luni. Firmele solide ar putea câștiga cotă de piață

15:01

„Aliații recunosc schimbarea mediului de securitate și necesitatea de a-și îndeplini obligațiile colective”, a transmis Mark Rutte în raport.

Discrepanțe semnificative între statele membre. Țări la limita pragului și state cu investiții masive

Deși toate statele au atins pragul minim, diferențele sunt considerabile. Țări precum Spania, Portugalia, Belgia și Albania s-au situat exact la nivelul de 2% din PIB.

La polul opus, Polonia a alocat cel mai mare procent pentru apărare, ajungând la 4,3% din PIB. Alte state din flancul estic, precum Lituania, Letonia și Estonia, au depășit pragul de 3%, reflectând preocupările sporite legate de securitate în proximitatea Rusiei. Aceste diferențe subliniază faptul că, deși obiectivul comun a fost atins, percepțiile asupra riscurilor și prioritățile strategice variază considerabil între state.

Rolul SUA rămâne dominant, dar în scădere

Statele Unite ale Americii continuă să fie principalul contributor la bugetul de apărare al NATO, cu 838 miliarde de dolari. Totuși, ponderea SUA în totalul cheltuielilor alianței a scăzut de la 64% la 59% într-un singur an. Această evoluție reflectă eforturile europene de a-și crește contribuția, dar și o ușoară reducere a bugetului american.

În același timp, investițiile în echipamente militare în Europa și Canada au crescut cu 34%, semn că statele membre încearcă să-și modernizeze rapid capacitățile de apărare.

Structura cheltuielilor diferă de la o țară la alta

Raportul NATO evidențiază și diferențe importante în modul în care statele alocă fondurile pentru apărare. De exemplu:

• Grecia a alocat cea mai mare pondere pentru cheltuieli de personal
• Albania a investit cel mai mult în infrastructură
• Belgia a direcționat fonduri semnificative către operațiuni și mentenanță
• Luxemburg s-a remarcat prin investiții în echipamente și cercetare

Aceste diferențe arată că, dincolo de nivelul total al cheltuielilor, prioritățile strategice ale statelor membre sunt diverse și adaptate nevoilor naționale.

În paralel cu atingerea pragului de 2%, statele membre au convenit deja asupra unui nou obiectiv mult mai ambițios: creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB până în 2035.