INS: numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în România în trimestrul II

INS confirmă că în trimestrul II 2025, România a înregistrat o scădere a numărului de locuri de muncă vacante. Cu doar 31.300 de posturi disponibile, piața muncii a pierdut peste 1.300 de oportunități față de începutul anului și cu 3.200 mai puține comparativ cu anul trecut. 

Piața muncii intră pe o pantă descendentă

Datele publicate de INS arată că rata locurilor de muncă vacante în trimestrul II 2025 a fost de doar 0,61%, cu 0,02 puncte procentuale mai mică decât în primul trimestru. Dacă în urmă cu un an rata era de 0,67%, acum declinul este evident. Scăderea indică o reducere a mobilității și a dinamicii pe piața muncii, semn că angajatorii fie își temperează planurile de recrutare, fie întâmpină dificultăți financiare.

De altfel, în cifre absolute, cele 31.300 de locuri vacante din economie reprezintă unul dintre cele mai mici niveluri din ultimii ani. Îngrijorător este faptul că declinul se manifestă constant pe mai multe sectoare și grupe ocupaționale, ceea ce arată că nu vorbim doar de fluctuații punctuale, ci de o tendință clară.

Warren Buffett își restructurează imperiul: Berkshire Hathaway vinde miliarde și acumulează numerar record

22:10

Maldive devine prima țară din lume care interzice complet fumatul

21:14

Domenii unde locurile vacante sunt tot mai rare

Analiza INS detaliază distribuția locurilor de muncă vacante pe activități economice, scoțând în evidență diferențe majore între sectoare. Cele mai mari rate ale posturilor disponibile s-au înregistrat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă (1,63%), administrația publică (1,18%) și activitățile culturale și recreative (1,13%). Aceste domenii continuă să fie printre cele mai active în recrutare, deși, paradoxal, în administrație s-au înregistrat scăderi semnificative față de începutul anului.

Aproape o cincime din toate locurile vacante – aproximativ 5.900 – se regăsesc în industria prelucrătoare, însă rata acestora este de doar 0,55%. Sectorul bugetar are și el o pondere importantă: 21,5% din totalul posturilor disponibile. În detaliu, 3.200 de locuri se află în administrația publică, 2.600 în sănătate și asistență socială și 900 în învățământ.

La polul opus, domenii precum industria extractivă (0,19%), alte activități de servicii (0,20%) și tranzacțiile imobiliare (0,23%) aproape că nu mai oferă oportunități. Cele mai puține locuri disponibile s-au raportat exact în aceste sectoare: doar 40 de posturi în imobiliare, 90 în industria extractivă și 100 în servicii diverse.

Evoluții comparative: scăderi și creșteri punctuale

Comparativ cu trimestrul precedent, scăderile cele mai vizibile s-au produs în activitățile profesionale, științifice și tehnice (-0,28 puncte procentuale), administrația publică (-0,20 puncte procentuale) și intermedierile financiare și asigurări (-0,14 puncte procentuale). În cifre concrete, administrația publică a pierdut 600 de locuri, iar domeniul tehnic și științific a pierdut 400.

Există însă și domenii unde situația s-a îmbunătățit ușor. Distribuția apei și salubritatea au înregistrat o creștere de 0,14 puncte procentuale, sănătatea și asistența socială +0,12 puncte procentuale, iar construcțiile au adăugat 200 de posturi noi. De asemenea, în comparație cu aceeași perioadă din 2024, scăderile cele mai drastice s-au înregistrat în activitățile culturale și recreative (-0,28 puncte procentuale) și în industria prelucrătoare (-2.300 de locuri vacante pierdute).

Cele mai căutate ocupații și cele mai rare

Raportul INS arată și distribuția locurilor vacante pe grupe majore de ocupații. Cele mai mari rate de posturi libere se regăsesc la specialiști (0,74%) și funcționari administrativi (0,72%). Nu întâmplător, și numărul absolut de locuri este cel mai mare în rândul specialiștilor – peste 9.000 de posturi. Urmează lucrătorii din servicii (4.600) și muncitorii calificați (4.200).

În schimb, domenii precum agricultura și pescuitul aproape că nu mai oferă oportunități, cu doar 100 de posturi vacante. La fel, funcțiile de conducere superioară și pozițiile legislative sunt extrem de limitate, cu doar 1.300 de posturi la nivel național.

Comparativ cu trimestrul anterior, scăderile cele mai pronunțate s-au înregistrat la ocupațiile elementare (-600 de posturi) și la specialiști (-300 de posturi). În schimb, micile creșteri s-au observat la muncitorii calificați și operatorii pe instalații, unde au apărut câte 100 de posturi noi.