Deși firmele evită să recunoască deschis, din ce în ce mai multe dovezi sugerează că inteligența artificială înlocuiește forța de muncă umană mai rapid decât lasă să se înțeleagă. Termeni precum „optimizare” sau „restructurare” sunt tot mai des folosiți ca paravan pentru automatizările care reduc posturi. IBM și Klarna sunt printre puținele care admit schimbarea, dar experții susțin că fenomenul este mult mai răspândit decât pare.
Deși concedierile au devenit o realitate obișnuită în marile companii tech, legătura directă dintre acestea și implementarea inteligenței artificiale este rar recunoscută oficial. IBM a făcut excepție când CEO-ul său a admis că 200 de angajați din departamentul de resurse umane au fost înlocuiți cu chatboți. În același timp, compania a susținut că numărul total de angajați a crescut, deoarece s-au făcut reinvestiții în alte domenii.
Un alt exemplu de transparență a venit de la Klarna, compania fintech care a redus numărul angajaților de la 5.000 la 3.000. CEO-ul Sebastian Siemiatkowski a declarat că IA este responsabilă direct pentru această scădere și că noua realitate poate fi verificată ușor printr-o simplă căutare pe LinkedIn.
Cu toate acestea, majoritatea companiilor preferă să vorbească despre „reorganizare”, „optimizare” sau „ajustări operaționale” în loc să admită că înlocuiesc oameni cu sisteme automate. Potrivit unei analize realizate de CNBC, acest tip de comunicare maschează adevăratul impact pe care IA îl are asupra pieței muncii.
Specialiștii în ocuparea forței de muncă cred că explicația e una de imagine. Recunoașterea faptului că un angajat uman este înlocuit de un algoritm ar putea atrage critici, inclusiv din partea publicului, sindicatelor sau autorităților. Christine Inge, expert în cariere la Universitatea Harvard, susține că avem de-a face cu o „remodelare tăcută” a pieței muncii. În viziunea ei, multe companii aleg să nu spună deschis ce se întâmplă cu adevărat, pentru a evita reacțiile negative față de inteligența artificială.
Jason Leverant, director de operațiuni al unei rețele naționale de recrutare din SUA, explică faptul că termenii „restructurare” sau „optimizare” oferă companiilor o justificare strategică, aparent logică, și îi feresc de acuzațiile de lipsă de empatie sau responsabilitate socială.
„Este imposibil să nu observi coincidența dintre lansarea unor instrumente AI avansate și valurile de concedieri care urmează la scurt timp”, declară Leverant.
Poate cel mai convingător argument vine din faptul că multe companii care concediază în masă raportează în același timp rezultate financiare excelente. Candice Scarborough, expert în securitate cibernetică și software la Parsons Corporation, atrage atenția că această discrepanță între profit și reducerea de personal nu mai poate fi trecută cu vederea.
Potrivit ei, lansarea unor sisteme mari de AI coincide în mod suspect cu disponibilizările masive, ceea ce arată că aceste posturi nu sunt eliminate din cauza problemelor financiare, ci din cauza automatizării accelerate.
Scarborough mai adaugă că limbajul „soft” folosit de companii este o strategie de PR menită să reducă impactul emoțional al concedierilor. În loc să spună că un program a înlocuit un om, preferă să vorbească despre „optimizarea proceselor” sau „ajustarea structurii de costuri”. Totul sună strategic, dar în esență este vorba despre un algoritm care preia sarcinile unui angajat.