Amânarea rectificării bugetare ar putea genera costuri economice de 10–15 milioane de lei pe zi, echivalentul a 300–450 de milioane de lei lunar, prin acumularea restanțelor către companii, creșterea cheltuielilor de finanțare și aplicarea penalităților pentru plățile întârziate. Potrivit unei analize realizate de Frames, întârzierile riscă să afecteze în special firmele de construcții și furnizorii de energie, dar și funcționarea unor servicii medicale, în condițiile în care mai multe instituții publice reclamă lipsa fondurilor necesare până la finalul anului.
Analiza atrage atenția că amânarea unor plăți nu înseamnă eliminarea cheltuielilor, ci poate transfera costurile către companii și poate majora ulterior factura suportată de bugetul public. În plus, incertitudinea privind finanțele statului ar putea influența percepția investitorilor și condițiile în care România se împrumută de pe piețele financiare.
Potrivit lui Adrian Negrescu, managerul Frames, ministerele ar fi solicitat aproape 60 de miliarde de lei la prima rectificare bugetară, sumă echivalentă cu aproximativ 3% din produsul intern brut. În paralel, mai multe categorii de obligații ale statului continuă să pună presiune asupra bugetului.
Firmele de construcții așteaptă plata unor facturi de aproximativ 15 miliarde de lei pentru lucrări publice, în timp ce restanțele către furnizorii de energie, aferente schemelor de compensare, sunt estimate la 5–8 miliarde de lei.
La acestea se adaugă aproape 13 miliarde de lei reprezentând sume stabilite prin hotărâri definitive privind drepturile salariale ale magistraților. Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar mai avea nevoie de 6,4 miliarde de lei până la sfârșitul anului pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate.
„Dincolo de ce solicită ministerele, lista restanțelor este lungă”, a explicat Adrian Negrescu, care consideră că întârzierea rectificării amplifică problemele de finanțare ale companiilor și instituțiilor dependente de plățile publice.
Unul dintre cele mai importante efecte ale întârzierii plăților este transferarea presiunii financiare către firmele care au executat lucrări sau au furnizat bunuri și servicii statului.
Potrivit analizei Frames, companiile de construcții care nu încasează facturile trebuie să apeleze la finanțare bancară pentru a-și plăti angajații, furnizorii și propriile obligații. Pentru restanțele de aproximativ 15 miliarde de lei, la dobânzi anuale de 9–10%, costul finanțării ar ajunge la aproape 4 milioane de lei pe zi.
Dacă firmele solicită și penalitățile legale de întârziere, estimate în analiză la aproximativ 14,5% pe an, costul aferent acestor facturi ar putea urca la circa 6 milioane de lei zilnic.
Restanțele către furnizorii de energie ar adăuga alte 1,3–3 milioane de lei pe zi, potrivit estimărilor Frames. În cazul hotărârilor definitive privind drepturile salariale ale magistraților, dobânzile legale ar putea reprezenta încă aproximativ 4 milioane de lei zilnic.
Aceste calcule stau la baza estimării potrivit căreia amânarea rectificării și a plăților asociate poate genera costuri de 10–15 milioane de lei pe zi. Valorile reprezintă estimări ale autorilor analizei, nu o contabilizare oficială a tuturor obligațiilor bugetare.
Presiunea asupra bugetului este amplificată de creșterea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice.
Conform datelor prezentate de Frames, dobânzile plătite de stat au ajuns la 50,6 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu aproape 11 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Aceasta înseamnă o cheltuială medie de aproximativ 185 de milioane de lei pe zi numai pentru dobânzi.
Analiza avertizează și asupra riscului ca incertitudinea bugetară să afecteze credibilitatea României pe piețele financiare. Agențiile de rating urmează să reevalueze situația țării în ianuarie, iar adoptarea la timp a unui buget clar este considerată importantă pentru menținerea încrederii investitorilor.
Potrivit calculelor Frames, o creștere cu 0,5 puncte procentuale a dobânzilor aferente celor aproximativ 250 de miliarde de lei pe care statul trebuie să îi împrumute sau să îi refinanțeze anual ar însemna un cost suplimentar de 1,25 miliarde de lei pe an, echivalentul a aproape 3,5 milioane de lei pe zi.
Întârzierile la plată pot avea efecte în lanț asupra sectorului construcțiilor, unde firmele depind în mare măsură de încasarea facturilor pentru lucrările publice.
În lipsa lichidităților, unele companii pot încetini șantierele, amâna plățile către furnizori sau reduce personalul. Aceste evoluții ar diminua activitatea economică și ar putea reduce încasările bugetare din impozite și contribuții sociale.
Frames invocă date ale Institutului Național de Statistică potrivit cărora managerii din construcții anticipează cea mai accentuată scădere a activității dintre sectoarele economiei, cu un sold conjunctural de -16%, precum și reduceri de personal.
În acest context, amânarea plăților publice riscă să afecteze tocmai firmele care execută investiții finanțate de stat. Dacă lucrările sunt întârziate sau suspendate, consecințele se pot extinde de la constructori la subcontractori, furnizori și angajați.
Analiza semnalează și riscuri pentru sistemul sanitar. Potrivit Frames, Ministerul Sănătății avertizase la jumătatea lunii octombrie că, în lipsa unor fonduri suplimentare, unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță ar putea întâmpina dificultăți în asigurarea funcționării normale începând din noiembrie.
Necesarul imediat indicat în document este de 227 de milioane de lei, dintre care 102 milioane de lei pentru salariile personalului din serviciile de urgență și 25 de milioane de lei pentru ambulanțe.
Frames susține că efectele întârzierii nu trebuie evaluate exclusiv financiar, deoarece lipsa fondurilor poate afecta capacitatea instituțiilor de a furniza servicii esențiale. În cazul sistemului medical, consecințele unei eventuale întreruperi sau al unei funcționări deficitare nu pot fi compensate integral prin alocări bugetare ulterioare.
În același timp, reducerea lichidităților companiilor poate afecta investițiile, ocuparea forței de muncă și veniturile fiscale.
Potrivit Frames, termenul legal pentru rectificare este 30 noiembrie, însă economia ar putea suporta costuri suplimentare pe toată perioada de așteptare.
„Amânarea rectificării nu face să dispară nicio cheltuială. Doar le face mai scumpe”, se arată în analiza citată.