Interdicția UE asupra pescuitului la mare adâncime lovește dur capturile de merluciu premium. Scădere cu 32% a recoltei acvatice

Interdicția pescuitului la mare adâncime în 87 de zone din Atlantic, inclusiv în apele spaniole, franceze, portugheze și irlandeze, a fost confirmată recent de Curtea Generală a Uniunii Europene (CGUE), având un impact semnificativ asupra capturilor de merluciu premium. Acest pește, apreciat pentru carnea sa fină și conținutul ridicat de acizi grași Omega 3, este considerat o delicatesă, iar în porturile galiciene Burela și Celeiro a devenit un adevărat brand comercializat de peste 150 de companii. Până acum, interdicția a condus la o scădere cu 32% a capturilor de merluciu premium, afectând puternic sectorul pescuitului.

Decizia europeană și efectele asupra pescuitului la mare adâncime

Curtea Generală a Uniunii Europene a respins apelul comun al Regatului Spaniei și al Organizației Producătorilor de Pescuit din Burela (OPP) împotriva deciziei Comisiei Europene de a menține interdicția pescuitului la mare adâncime în aceste zone. Sectorul pescăresc a organizat o întâlnire tehnică pentru a decide dacă va face apel la această hotărâre, având termen până la mijlocul lunii august. Conform surselor din industrie, interdicția afectează toate tipurile de unelte folosite pentru pescuitul la mare adâncime: trawlere, nave cu plase zburătoare și linii lungi.

Această măsură nu afectează doar flotele galiciene din Burela și Celeiro, ci și întreaga flotă Gran Sol, formată din aproximativ 78 de nave care operează în apele irlandeze, precum și alte vase mai mici din Țara Bascilor până în Galicia, inclusiv trawlere din Golful Cadiz. Sursele consultate de 20 minutos vorbesc despre peste 400 de nave afectate, fiecare reprezentând în medie aproximativ 10 familii.

Burning Man, fantezia anti-capitalistă din deșert, se află într-o situație ironică: are nevoie de bani

22:02

Lingușeala nu l-a salvat. Fondatorul „Trump Burger” a fost arestat de temuta agenție ICE și se pregătește de deportare

21:13

Pierderile economice și sociale generate de interdicție

Sectorul pescuitului se confruntă cu două opțiuni: să facă apel la decizia CGUE pentru ca o Cameră Mare formată din 12 judecători să reexamineze cazul și să emită o decizie finală, sau să accepte hotărârea și să încerce să convingă Comisia Europeană să relaxeze restricțiile actuale. Javier Garat, secretarul general al Confederației Pescuitului din Spania (Cepesca), a calificat decizia drept „disproporționată” și a subliniat că nu a fost luat în considerare impactul socio-economic al acesteia. Acest aspect a fost ignorat și în momentul în care fostul comisar european pentru pescuit, Virginijus Sinkevičius, a promovat regulamentul care a instituit interdicția.

Un raport realizat de Universitatea din Santiago de Compostela (USC), la cererea OPP Burela, a estimat că în primele 50 de zile de la aplicarea interdicției, pierderile directe de producție au fost între 18 și 27 milioane de euro, cu o medie anuală a pierderilor pe navă cuprinsă între 85.241 și 148.126 de euro. Aceste cifre includ și pierderile de locuri de muncă, estimate între 127 și 190 de persoane, precum și scăderea cifrei de afaceri a companiilor furnizoare și auxiliare, evaluată între 5,8 și 17,5 milioane de euro. Impactul asupra orașelor pescărești precum Burela și San Cibrao a fost descris ca fiind „sever”.

Situația flotelor afectate

Javier Garat a menționat că „companiile se bazează pe rezerve” pentru a face față acestei situații și a exprimat frustrarea sectorului față de o decizie pe care o consideră nefavorabilă. El a subliniat că măsura afectează în special întreprinderile mici și foarte mici, care dețin una sau cel mult câteva nave, în special în zona de nord-vest a Mării Cantabrice și în Gran Sol. Impactul nu se limitează doar la flota spaniolă, ci include și nave din Portugalia, Franța și Irlanda.

Alternativele în fața interdicției

Pe lângă opțiunea apelului, sectorul pescăresc explorează posibilitatea de a convinge Comisia Europeană să excludă din interdicție pescuitul cu linii lungi demersale, un tip de unelte care, conform lui Garat, „nu are un impact semnificativ asupra fundului mării”. Deși comisarul european pentru pescuit, Costas Kadis, a arătat deschidere spre această idee, Direcția Generală pentru Afaceri Maritime a Comisiei Europene a rămas fermă în aplicarea regulamentului.

O altă opțiune, o revizuire completă a regulamentului, este considerată improbabilă, deoarece stabilirea celor 87 de zone protejate s-a bazat pe date privind amprentele trawlerelor și pe cartografierea ecosistemelor marine vulnerabile. Garat a explicat că, în comparație cu alte țări, Spania dispune de date mai bune, datorită proiectelor precum Intermares și Institutului Spaniol de Oceanografie (IEO), deși a fost nevoită să utilizeze date omogene, dar cu o rezoluție mai mică decât cea disponibilă autorităților spaniole.