Prima pagină » Isărescu a dat semnalul la ,,flotarea liberă” adevărată. Primele teste de piață au început

Isărescu a dat semnalul la ,,flotarea liberă” adevărată. Primele teste de piață au început

Isărescu a dat semnalul la ,,flotarea liberă” adevărată. Primele teste de piață au început
Mugur Isărescu- Cum a renunțat România la adoptarea Euro. Foto: Puterea.ro

Isărescu a dat semnalul la ,,flotarea liberă” adevărată. Primele teste de piață au început. Leul, necontrolat de BNR, s-a depreciat față de euro, dolar, CHF și lira strlină.

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, s-a ținut de cuvant. A dat undă verde arbitragistilor de pe interbancar să tranzacționeze liber valutele, și a creat o ,,foame” de euro și dolari, stopând ,,injecțiile” în piață.

BNR a început ,,experimentele”, pentru scenariul cu euro la valoarea de cinci lei, așa cum a anticipat guvernatorul BNR că urmează să se întâmple.

La prezentarea raportului asupra inflației, Mugur Isărescu a spus: ,,Ne putem aștepta în acest an ca un euro să treacă de 5 lei, așa cum a fost construit și bugetul. Acesta a arătat: ”De la 4,97 la 5 este mai puțin de 1%. Nu știu nici eu ce se va întâmpla cu cursul. Ușor-ușor, vom da mai multă flexibilitate, pe măsură ce tensiunea politică se disipează.”

Deci, BNR a început să testeze piața, să vadă gradul pe panică pe care l-ar putea crea o cerere masivă de valută, de teama deprecierii până la 5 lei pentru un euro, a monedei naționale.

Și panica s-a creat. Băncile comerciale au cumpărat masiv valută.

Curs BNR din 19 februarie 2025 arată că leul s-a depreciat pe linie, față de euro, dolarul american,lira sterlină și francul elvețian.

Deci, cumpărătorii de pe interbancar nu au făcut diferențe, și au achiziționat tot ce a fost disponibil, ceea ce a făcut să crească agresiv paritatea.

Concret, leul a pierdut circa doi bani în raport cu lira sterlină, iar asta înseamnă că lira sterlină a ajuns să fie cotată la 6,0111 lei, depăşind din nou, după mult timp, pragul de 6 lei.

De asemenea, leul a pierdut aproape doi bani şi în raport cu dolarul american, cotat la 4,7764 lei româneşti, şi s-a depreciat şi în raport cu moneda unică euro, cotată la 4,9772 lei. De asemenea, moneda națională a pierdut teren şi în raport cu francul elveţian, care a fost cotat la 5,2828 lei.

Și aurul s-a aflat, miercuri, în atenția pieței, ca activ de siguranță și de refugiu, în situații de criză economică și incertitudine geopolitică.

Preţul pentru un gram de aur a crescut cu aproape 7,3 lei, astfel că gramul de aur a atins un nou nivel record, fiind cotat la 452,2632 lei.

 

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]