Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene

Italia conduce o coaliție de state care încearcă să relaxeze regulile de mediu propuse de Comisia Europeană pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Guvernul condus de Giorgia Meloni avertizează că noile condiții ecologice ar putea exclude industrii întregi de la finanțarea europeană, afectând competitivitatea economiei europene într-un moment în care Statele Unite și China investesc masiv în propriile sectoare strategice.

Disputa riscă să devină unul dintre cele mai dificile dosare ale negocierilor privind cadrul financiar al UE pentru perioada 2028-2034, punând față în față statele care cer flexibilitate economică și cele care insistă asupra respectării obiectivelor climatice, arată Politico.

Roma atacă principiul „Nu face daune semnificative”

Ținta principală a Italiei este principiul „Do No Significant Harm” (DNSH), introdus de Comisia Europeană în cadrul Pactului Verde European și propus acum ca regulă generală pentru utilizarea fondurilor europene în următorul buget comunitar. Acest principiu impune ca proiectele finanțate din bani europeni să nu producă efecte semnificative asupra mediului și să respecte cele șase obiective climatice și de protecție a naturii stabilite de Uniunea Europeană.

România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra

08:30

Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor

18:00

Guvernul italian consideră însă că extinderea acestei reguli la întregul buget european ar limita accesul la finanțare pentru sectoare esențiale precum industria grea, infrastructura sau anumite investiții industriale.

Potrivit unor diplomați europeni citați de Politico, Roma încearcă să obțină modificarea substanțială a acestor prevederi în timpul negocierilor dintre statele membre.

Giorgia Meloni: Europa riscă să-și saboteze propria industrie

Premierul Giorgia Meloni susține că Uniunea Europeană riscă să își afecteze singură competitivitatea prin impunerea unor condiții excesiv de stricte.

„Într-o lume în care Statele Unite și China mobilizează miliarde pentru a-și susține industria și competitivitatea, Europa nu trebuie să devină un obstacol pentru propria industrie și competitivitate”, a declarat liderul guvernului italian.

Roma avertizează că aplicarea rigidă a principiului DNSH ar putea reduce investițiile în sectoare strategice și ar accelera procesul de dezindustrializare al Europei.

Comisia Europeană a introdus deja unele excepții

Pentru a răspunde criticilor venite din partea mai multor capitale europene, Comisia Europeană a propus deja o serie de derogări. Astfel, finanțările pentru apărare, securitate, gestionarea crizelor și sprijinirea regiunilor aflate la frontiera cu Rusia ar urma să fie exceptate de la aplicarea regulii DNSH.

În plus, proiectele considerate de „interes public major” ar putea beneficia de un regim special. Printre acestea s-ar putea regăsi centrele de date, investițiile în materii prime critice, infrastructura spațială, electrificarea și anumite instalații pentru tratarea deșeurilor periculoase.

Cu toate acestea, autoritățile italiene consideră că aceste concesii sunt insuficiente și intenționează să solicite o relaxare și mai amplă a regulilor în negocierile din această toamnă.

Europa se împarte între sud și nord

Inițiativa Italiei accentuează o nouă linie de fractură în interiorul Uniunii Europene. În timp ce Roma și alte state din sud solicită reguli mai flexibile pentru stimularea investițiilor și competitivității, țările nordice, precum Danemarca și Finlanda, cer păstrarea unor garanții ferme privind protecția mediului. Reprezentanții Verzilor din Parlamentul European susțin că relaxarea regulilor ar compromite obiectivele climatice ale Uniunii.

„Nu ne putem permite să folosim bugetul UE pentru a distruge planeta, iar garanțiile solide sunt obligatorii”, a declarat europarlamentarul danez Rasmus Nordqvist.

La rândul său, organizația European Environmental Bureau avertizează că fiecare excepție introdusă reduce eficiența politicilor climatice și poate conduce la utilizarea ineficientă a fondurilor publice.

PPE cere reducerea birocrației

Critici la adresa propunerii Comisiei au venit și din partea Partidului Popular European (PPE), cea mai mare familie politică din Parlamentul European.

Eurodeputatul Janusz Lewandowski consideră că principiul DNSH trebuie aplicat doar acolo unde este justificat și nu trebuie să genereze obligații suplimentare de raportare pentru statele membre și beneficiarii fondurilor europene.

În opinia sa, condițiile actuale riscă să încetinească implementarea proiectelor și să descurajeze investițiile.

Negocierile vor continua până în 2027

Discuțiile privind viitorul buget european sunt abia la început și se anunță extrem de dificile.

Statele membre urmează să negocieze în toamnă ghidurile elaborate de Comisia Europeană, obiectivul fiind obținerea unui acord politic până la sfârșitul anului. Ulterior, Parlamentul European va intra în negocieri cu guvernele naționale, iar forma finală a cadrului financiar 2028-2034 este așteptată în cursul anului 2027.

Miza depășește însă simpla împărțire a fondurilor europene. Dezbaterea reflectă conflictul tot mai vizibil dintre obiectivele climatice ale Uniunii și nevoia de a susține competitivitatea industriei europene într-un context global marcat de concurența tot mai puternică din partea Statelor Unite și Chinei.