Un sondaj intern al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) scoate la iveală un deficit serios de încredere în conducerea instituției, chiar în momentul în care Bruxelles-ul pregătește extinderea semnificativă a competențelor sale. Doar 34% dintre angajații chestionați consideră că deciziile conducerii de vârf sunt obiective și transparente.
Rezultatele ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea autorității de a-și asuma rolul de „superpolițist financiar” al Uniunii Europene, într-un moment în care legislatorii europeni încearcă să ajungă până la sfârșitul anului la un acord asupra unui amplu pachet legislativ pentru consolidarea piețelor de capital.
Sondajul confidențial, realizat în rândul angajaților ESMA și obținut de Politico printr-o solicitare de acces la informații, arată că mai puțin de jumătate dintre respondenți consideră că echipa de conducere oferă un exemplu bun.
Doar 34% cred că acțiunile conducerii sunt obiective și transparente. În metodologia sondajului, rezultatul a fost catalogat drept un „semn de avertizare”, fiind al doilea cel mai scăzut nivel din cele cinci categorii de evaluare.
Doar 44% dintre angajați consideră că echipa de conducere „conduce prin exemplu”, în timp ce 63% spun că aceasta ia decizii în concordanță cu strategia și viziunea agenției.
Rezultatele sunt cu atât mai sensibile cu cât ESMA urmează să primească responsabilități suplimentare în cadrul planurilor UE de integrare a supravegherii piețelor financiare.
Sondajul apare într-un moment complicat pentru Carlo Comporti, italianul care urmează să preia în noiembrie conducerea instituției, cu aproximativ 350 de angajați. Comporti este în prezent comisar în cadrul autorității italiene de reglementare a piețelor, CONSOB, și este membru al consiliului de administrație al ESMA. El urmează să discute cu europarlamentarii despre viitorul instituției pe 2 septembrie.
ESMA a recunoscut că există domenii în care organizația trebuie să se îmbunătățească și a anunțat deja un proces de monitorizare a rezultatelor sondajului. Instituția a creat grupuri de lucru dedicate problemelor de leadership și transparență, cu scopul de a identifica măsuri concrete.
Paradoxal, sondajul arată că problema nu este lipsa de implicare a personalului. Rata de participare a fost de 88%, iar sentimentul general al angajaților s-a îmbunătățit față de 2023, ajungând la 66%. Nivelul este descris drept „moderat puternic”, deși rămâne sub cel de 73% înregistrat în urmă cu șase ani.
Mai mult, 83% dintre respondenți spun că sunt mândri să lucreze pentru ESMA, iar 90% afirmă că sunt dispuși să depună efort suplimentar pentru a obține cele mai bune rezultate. Și 76% consideră ESMA un loc bun de muncă.
Problemele apar însă atunci când întrebările se mută de la organizație în ansamblu la conducerea acesteia.
Diferența dintre atașamentul față de instituție și încrederea în conducere este una dintre principalele concluzii ale sondajului.
În timp ce 80% dintre angajați spun că se pot baza pe managerii lor direcți atunci când au nevoie, doar 44% consideră că echipa de top conduce prin exemplu.
Și mai problematic este nivelul de încredere în procesul decizional al conducerii: doar 34% cred că acțiunile acesteia sunt obiective și transparente.
Problemele apar și în ceea ce privește climatul intern. Doar 57% dintre angajați spun că se simt în siguranță să raporteze un caz de hărțuire, cu șase puncte procentuale mai puțin decât la sondajul anterior.
Doar 55% consideră că ESMA oferă un mediu sigur pentru exprimarea preocupărilor.
Un alt rezultat sensibil privește încrederea că problemele semnalate vor produce efectiv schimbări. Doar 45% dintre angajați cred că sondajul va conduce la îmbunătățiri.
Și mai puțini, 42%, consideră că echipa de conducere va ține cont de opiniile exprimate și va implementa schimbări. Această lipsă de încredere riscă să fie o problemă importantă pentru ESMA tocmai când instituția este chemată să își extindă atribuțiile.
Modernizarea ESMA face parte dintr-un amplu program legislativ european menit să consolideze integrarea și supravegherea piețelor financiare. Planurile ar transforma ESMA într-un organism unic de supraveghere responsabil de unele dintre cele mai importante companii și entități care susțin piețele financiare europene.
Transferul unor competențe de la autoritățile naționale către o singură instituție europeană este însă controversat. Există deja rezistență în special în state precum Irlanda și Luxemburg, unde se află o mare parte dintre administratorii de fonduri europeni. Prin urmare, Bruxelles-ul are nevoie nu doar de o ESMA mai puternică, ci și de una capabilă să inspire încredere atât în interior, cât și în exterior.
Oficialii ESMA încearcă să prezinte rezultatele într-o lumină constructivă, subliniind că sondajele interne au tocmai rolul de a identifica domeniile care necesită îmbunătățiri.
„Ca orice organizație, recunoaștem că există domenii în care putem face mai bine”, a transmis un purtător de cuvânt al ESMA.
Instituția susține că a lansat deja un proces structurat de urmărire a rezultatelor și că grupurile de lucru pentru leadership și transparență vor încerca să transforme feedbackul angajaților în măsuri concrete.
Problema este că exact aici sondajul indică cea mai mare vulnerabilitate: mai puțin de jumătate dintre angajați cred că feedbackul lor va produce schimbări reale.