Pe 5 iunie 2025, la ora 16:17 ora României, întreaga lume a explorării spațiale va avea privirile îndreptate către o misiune care poate schimba pentru totdeauna poziția Japoniei în cursa cosmică. ispace, o companie privată japoneză de explorare spațială, se pregătește să facă un pas crucial: o a doua încercare de a ateriza pe Lună, cu ajutorul landerului autonom Resilience.
Această misiune nu este doar o simplă încercare de aselenizare, este o declarație de ambiție și expertiză tehnologică care reflectă evoluția pieței private spațiale și rolul emergent al Japoniei în această arenă ultra-competitivă. Resilience, landerul conceput de ispace, se află acum pe orbită lunară, în drum spre o zonă denumită Mare Frigoris („Marea Rece”), o întinsă câmpie bazaltică situată în emisfera nordică a Lunii, ales pentru terenul său relativ neted, ideal pentru aterizări precise.
Space Exploration FOTO: Shutterstock
După ce prima tentativă de aterizare, misiunea Hakuto-R 1, a eșuat anul trecut, când un senzor a interpretat greșit marginea unui crater drept suprafața lunară, provocând oprirea prematură a motoarelor la 5 km altitudine, ispace nu s-a dat bătută. Compania a învățat din greșeli și a actualizat atât hardware-ul, cât și, mai important, software-ul de navigație și control al landerului Resilience. Acest nou echipament are menirea de a preveni repetarea unei astfel de erori și de a asigura o coborâre complet autonomă, stabilă și controlată.
În prezent, Resilience orbitează Luna la aproximativ 100 km altitudine și se pregătește să înceapă manevra de coborâre automată la ora locală 15:20 EDT, cu o aterizare programată la 16:17 EDT. Motorul principal va reduce gradual viteza și altitudinea, în timp ce sistemele de navigație se vor sincroniza pentru a realiza o aterizare cât mai lină în condițiile dure ale suprafeței lunare.
Resilience nu este doar un simplu lander, este o platformă complexă dotată cu cinci încărcături științifice care vor funcționa după aselenizare, toate alimentate de panouri solare eficiente. Printre acestea se numără un micro-rover denumit Tenacious, produs de subsidiara luxemburgheză a ispace, echipat cu o cameră HD frontală și un mic săpător pentru colectarea de mostre lunare. Tenacious va explora terenul în jurul locului de aterizare și va aduna date valoroase pentru cercetare și aplicații comerciale.
În plus, pe Resilience se află experimente ce testează tehnologiile viitorului: un electrolizor de apă care poate genera hidrogen și oxigen din apa lunară, un modul pentru producerea alimentelor pe bază de alge, util pentru misiunile spațiale pe termen lung, și un detector de radiații spațiale dezvoltat în Taiwan, esențial pentru evaluarea siguranței viitoarelor misiuni cu echipaj uman.
Nu lipsesc nici elementele culturale, o placă comemorativă realizată dintr-un aliaj special, inspirată din universul popular japonez al francizei Gundam, precum și un disc dedicat diversității culturale și lingvistice, susținut de UNESCO, vor rămâne ca mesaje simbolice pe suprafața Lunii.
Reușita acestei misiuni va poziționa Japonia în fruntea unor eforturi comerciale globale de explorare lunară, alăturându-se unor națiuni și companii precum India, China, Statele Unite și Luxemburg. În ultimii ani, zona lunară a devenit scena unor multiple încercări private, de la succesul misiunii Chandrayaan-3 a Indiei, până la numeroase eșecuri și succese parțiale ale unor landere private americane precum cele ale Firefly Aerospace sau Intuitive Machines.
ispace a fost fondată în 2010, iar după schimbarea numelui în 2013, a perseverat în misiunea sa de a dezvolta tehnologii robotice pentru aselenizare și explorare, cu obiectivul final de a crea o economie durabilă în spațiul cislunar. Compania plănuiește deja lansarea unei misiuni mai ambițioase în 2026, Apex 1.0, care va introduce un lander mai mare, deschizând noi oportunități pentru exploatarea resurselor și stabilirea unei infrastructuri lunare.
Aterizarea Resilience va putea fi urmărită live, atât pe canalele oficiale ispace, cât și prin intermediul platformei Space.com, unde specialiști și entuziaști vor comenta fiecare pas al misiunii. În cazul în care inginerii vor decide schimbarea locului de aterizare din motive tehnice, datele și ora evenimentului vor fi actualizate în timp real pe canalele companiei.
Misiunea este susținută din punct de vedere al comunicațiilor de rețeaua ESTRACK a Agenției Spațiale Europene, care va asigura legătura constantă între Pământ și landerul japonez.