Prima pagină » Un oraș european riscă să rămână fără pietre de pavaj din cauza turiștilor care le fură ca să aibă un „suvenir”

Un oraș european riscă să rămână fără pietre de pavaj din cauza turiștilor care le fură ca să aibă un „suvenir”

Un oraș european riscă să rămână fără pietre de pavaj din cauza turiștilor care le fură ca să aibă un „suvenir”
Un oraș european riscă să rămână fără pietre de pavaj din cauza turiștilor. Foto: Shutterstock

Bruges, bijuteria medievală a Belgiei, se confruntă cu o problemă neobișnuită, dar serioasă: turiștii fură pietrele din pavajul străzilor sale istorice. Aceste străzi, recunoscute de UNESCO pentru valoarea lor culturală, sunt afectate de dispariția constantă a pietrelor din pavaj, iar autoritățile locale au lansat un apel către vizitatori să înceteze acest obicei dăunător.

Potrivit politicianului local Franky Demon, între 50 și 70 de pietre de pavaj dispar lunar, iar în sezonul de vârf numărul acestora crește semnificativ. Înlocuirea și repararea acestor daune costă aproximativ 200 de euro pe metru pătrat, o cheltuială considerabilă pentru bugetul orașului.

„Unii ar putea considera acest gest inofensiv sau chiar amuzant, însă consecințele sunt serioase,” a declarat Demon pentru CNN. „Scoaterea pietrelor de pavaj reprezintă un risc clar pentru siguranța atât a localnicilor, cât și a turiștilor. Pietrele lipsă sau slăbite creează pericole de împiedicare, iar muncitorii orașului sunt nevoiți să intervină frecvent pentru reparații.”

Un caz aparte a fost semnalat chiar de Demon, care a povestit că un „autor” a înlocuit o piatră lipsă cu o floare plantată.

„Un gest jucăuș, dar care evidențiază lipsa de respect față de patrimoniul nostru comun,” a adăugat oficialul belgian.

„Cerem pur și simplu respect. Să străbați Bruges înseamnă să pășești prin secole de istorie,” a subliniat politicianul. „Aceste pietre nu sunt doar bucăți de piatră — ele fac parte din sufletul orașului nostru. Îndemnăm vizitatorii să se bucure de frumusețea Bruges, dar să o lase intactă pentru ceilalți.”

Bruges se confruntă, la fel ca Veneția, Barcelona și alte orașe europene cu patrimoniu istoric, cu problema supraturismului. În 2019, orașul a decis să limiteze numărul vaselor de croazieră care pot acosta în portul Zeebrugge și a încetat campaniile de promovare turistică în destinații apropiate, precum Paris, pentru a descuraja excursioniștii de o zi.

Pentru cei care doresc un suvenir din vacanța petrecută în Bruges, oficialii recomandă să opteze pentru o cutie cu ciocolată belgiană, în loc să ia cu ei bucăți din istoria orașului.

O soluție pentru a evita supraturismul este explorarea unor destinații mai puțin cunoscute, care pot oferi experiențe autentice fără a pune în pericol patrimoniul cultural al orașelor celebre.

O altă țară europeană protestează împotriva supraturismului

În ultima perioadă, Spania a devenit scena unor proteste tot mai intense împotriva supraturismului, fenomen care afectează profund calitatea vieții localnicilor și echilibrul mediului. În special în Insulele Canare, mii de locuitori au ieșit în stradă sub sloganul „Canarele au o limită”, cerând autorităților măsuri urgente pentru a limita numărul turiștilor. Aceștia reclamă creșterea costurilor locuințelor, aglomerația excesivă și presiunea asupra serviciilor publice, aspecte care le afectează viața de zi cu zi. Proteste similare au avut loc și în alte regiuni populare precum Mallorca, Barcelona sau Malaga, unde nemulțumirile legate de turismul excesiv continuă să crească.

Guvernul spaniol a răspuns acestor semnale printr-o serie de măsuri menite să reducă impactul turismului masiv. Astfel, autoritățile au obligat platformele de închirieri turistice, precum Airbnb, să retragă zeci de mii de anunțuri care contribuiau la creșterea prețurilor și la reducerea accesibilității locuințelor pentru localnici. În paralel, s-au implementat restricții privind numărul de vase de croazieră care pot acosta în porturi și s-au oprit campaniile de promovare turistică în anumite destinații. Totuși, în ciuda acestor eforturi, Spania a înregistrat în 2024 un număr record de 94 de milioane de turiști străini, aproape dublu față de populația țării, ceea ce menține presiunea asupra infrastructurii și mediului.

Pe rețelele sociale și în spațiul public, localnicii își exprimă tot mai vocal nemulțumirile, folosind mesaje și proteste creative pentru a atrage atenția asupra efectelor negative ale supraturismului. În orașe precum Barcelona sau Malaga, pe zidurile clădirilor închiriate turiștilor apar mesaje precum „Aici era casa mea” sau „Întoarce-te acasă la tine”, iar pe plaje sunt instalate panouri false cu avertismente menite să descurajeze vizitatorii. Organizații locale și activiști cer autorităților să adopte politici mai ferme și să prioritizeze calitatea vieții rezidenților, în timp ce solicită sprijin european pentru dezvoltarea locuințelor accesibile și pentru gestionarea durabilă a turismului.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]