Un oraș european riscă să rămână fără pietre de pavaj din cauza turiștilor care le fură ca să aibă un „suvenir”

Bruges, bijuteria medievală a Belgiei, se confruntă cu o problemă neobișnuită, dar serioasă: turiștii fură pietrele din pavajul străzilor sale istorice. Aceste străzi, recunoscute de UNESCO pentru valoarea lor culturală, sunt afectate de dispariția constantă a pietrelor din pavaj, iar autoritățile locale au lansat un apel către vizitatori să înceteze acest obicei dăunător.

Potrivit politicianului local Franky Demon, între 50 și 70 de pietre de pavaj dispar lunar, iar în sezonul de vârf numărul acestora crește semnificativ. Înlocuirea și repararea acestor daune costă aproximativ 200 de euro pe metru pătrat, o cheltuială considerabilă pentru bugetul orașului.

„Unii ar putea considera acest gest inofensiv sau chiar amuzant, însă consecințele sunt serioase,” a declarat Demon pentru CNN. „Scoaterea pietrelor de pavaj reprezintă un risc clar pentru siguranța atât a localnicilor, cât și a turiștilor. Pietrele lipsă sau slăbite creează pericole de împiedicare, iar muncitorii orașului sunt nevoiți să intervină frecvent pentru reparații.”

Bonificația de 3% pentru firme va fi acordată automat. Ministerul Finanțelor elimină cererile și documentele suplimentare

15:30

Polonia atacă în instanță decizia privind vaccinurile Pfizer. Miza: un contract de 1,3 miliarde de euro

14:05

Un caz aparte a fost semnalat chiar de Demon, care a povestit că un „autor” a înlocuit o piatră lipsă cu o floare plantată.

„Un gest jucăuș, dar care evidențiază lipsa de respect față de patrimoniul nostru comun,” a adăugat oficialul belgian.

„Cerem pur și simplu respect. Să străbați Bruges înseamnă să pășești prin secole de istorie,” a subliniat politicianul. „Aceste pietre nu sunt doar bucăți de piatră — ele fac parte din sufletul orașului nostru. Îndemnăm vizitatorii să se bucure de frumusețea Bruges, dar să o lase intactă pentru ceilalți.”

Bruges se confruntă, la fel ca Veneția, Barcelona și alte orașe europene cu patrimoniu istoric, cu problema supraturismului. În 2019, orașul a decis să limiteze numărul vaselor de croazieră care pot acosta în portul Zeebrugge și a încetat campaniile de promovare turistică în destinații apropiate, precum Paris, pentru a descuraja excursioniștii de o zi.

Pentru cei care doresc un suvenir din vacanța petrecută în Bruges, oficialii recomandă să opteze pentru o cutie cu ciocolată belgiană, în loc să ia cu ei bucăți din istoria orașului.

O soluție pentru a evita supraturismul este explorarea unor destinații mai puțin cunoscute, care pot oferi experiențe autentice fără a pune în pericol patrimoniul cultural al orașelor celebre.

O altă țară europeană protestează împotriva supraturismului

În ultima perioadă, Spania a devenit scena unor proteste tot mai intense împotriva supraturismului, fenomen care afectează profund calitatea vieții localnicilor și echilibrul mediului. În special în Insulele Canare, mii de locuitori au ieșit în stradă sub sloganul „Canarele au o limită”, cerând autorităților măsuri urgente pentru a limita numărul turiștilor. Aceștia reclamă creșterea costurilor locuințelor, aglomerația excesivă și presiunea asupra serviciilor publice, aspecte care le afectează viața de zi cu zi. Proteste similare au avut loc și în alte regiuni populare precum Mallorca, Barcelona sau Malaga, unde nemulțumirile legate de turismul excesiv continuă să crească.

Guvernul spaniol a răspuns acestor semnale printr-o serie de măsuri menite să reducă impactul turismului masiv. Astfel, autoritățile au obligat platformele de închirieri turistice, precum Airbnb, să retragă zeci de mii de anunțuri care contribuiau la creșterea prețurilor și la reducerea accesibilității locuințelor pentru localnici. În paralel, s-au implementat restricții privind numărul de vase de croazieră care pot acosta în porturi și s-au oprit campaniile de promovare turistică în anumite destinații. Totuși, în ciuda acestor eforturi, Spania a înregistrat în 2024 un număr record de 94 de milioane de turiști străini, aproape dublu față de populația țării, ceea ce menține presiunea asupra infrastructurii și mediului.

Pe rețelele sociale și în spațiul public, localnicii își exprimă tot mai vocal nemulțumirile, folosind mesaje și proteste creative pentru a atrage atenția asupra efectelor negative ale supraturismului. În orașe precum Barcelona sau Malaga, pe zidurile clădirilor închiriate turiștilor apar mesaje precum „Aici era casa mea” sau „Întoarce-te acasă la tine”, iar pe plaje sunt instalate panouri false cu avertismente menite să descurajeze vizitatorii. Organizații locale și activiști cer autorităților să adopte politici mai ferme și să prioritizeze calitatea vieții rezidenților, în timp ce solicită sprijin european pentru dezvoltarea locuințelor accesibile și pentru gestionarea durabilă a turismului.