Kenya rupe „sigiliul broaștei verzi” al Rainforest Alliance: costurile certificării eco apasă pe umerii micilor fermieri

Autoritățile de la Nairobi, Kenya, le-au cerut tuturor fabricilor de ceai din țară să suspende imediat colaborarea cu Rainforest Alliance (RA), argumentând că factura aferentă etichetei etice nu mai poate fi dusă de fermierii mici, deja presați de prețurile prea mici pentru frunzele de ceai, transmite The Guardian. 

Într-un memorandum trimis industriei, după un summit intern, secretarul principal din Ministerul Agriculturii, dr. Paul Kipronoh Ronoh, a calificat certificarea RA drept „o povară de implementare”, care pornește de la fabrici și se propagă, în „cascadă”, până la producătorii din plantații. Potrivit oficialului citat, costurile – estimate la circa 3.000 USD pe an pentru o fabrică administrată de mici fermieri – „ar trebui, în mod normal, suportate de clienții finali, nu de cultivatori”.

Sectorul ceaiului susține peste șase milioane de oameni din Kenya

Kenya este al treilea producător mondial de ceai și exportă peste 600.000 t anual, sectorul susținând direct sau indirect circa șase milioane de kenyeni. În pofida reputației premium a ceaiului kenyan pe piețele europene, doar 1 din 5 muncitori din plantații câștigă suficient pentru nevoile de bază ale familiei, potrivit unui sondaj Fairtrade Foundation.

Salariu uriaș pentru noul CEO Stellantis. Câți bani va primi Antonio Filosa

19:50

Lux, spionaj industrial și un film de aventuri italo-chinez care zguduie Wall Street-ul

19:20

O bună parte din frunzele procesate ajunge pe rafturile britanice sub branduri precum Tetley, PG Tips sau Yorkshire Tea, toate afișând faimoasa insignă cu broasca verde a celor de la RA. În Marea Britanie, aproximativ jumătate din ceaiul consumat provine din Kenya.

Certificarea RA nu include doar auditul inițial. Acest standard solicită investiții continue în condiții de muncă, protecția mediului și trasabilitate digitală. Marjele fabricilor s-au subțiat, pe fondul cotațiilor scăzute la licitațiile de la Mombasa, iar cheltuiala suplimentară le este transferată fermierilor, care primesc deja mai puțin de 0,20 USD pe kilogramul de frunză.

Consumatorii occidentali sunt dispuși să plătească premium pentru cafea, dar nu și pentru ceai: prețul mediu al unui plic este de 2-3 penny, adică sub costul de producție, arată același raport Fairtrade.

Reacția Rainforest Alliance

Organizația non-profit spune că nu stabilește onorariile auditorilor independenți și că va lansa, în acest an, un proces de audit „raționalizat”, menit să reducă birocrația și nota de plată. RA discută cu Departamentul de Agricultură pentru „o soluție comună rapidă” și le-a transmis deținătorilor de certificat că pot continua să vândă ceai ca fiind certificat până la expirarea documentului.

Guvernul analizează crearea unui sistem local de certificare, cu obiective de sustenabilitate similare, dar cu costuri și complexitate administrativă mai mici. În paralel, ONG-ul Ethical Tea Partnership speră ca suspendarea RA „să fie de scurtă durată”, avertizând că absența unui standard recunoscut sporește riscul de abuzuri sociale și de mediu în lanțul de aprovizionare.

Implicații pentru piață

Deși marile case producătoare de ceai au declarat că vor continua achizițiile de frunze certificate RA, lipsa unui flux constant din Kenya ar putea împinge procesatorii să își diversifice originea materiei prime, orientându-se spre piețe din Sri Lanka, India, Rwanda. Prețul la poarta fabricii ar putea fi, la rândul său, afectat: dacă RA nu găsește o cale de compromis, fabricile locale ar putea redirecționa economiile din taxe către prețul plătit fermierilor, scenariu care ar stimula producția, dar ar ridica semne de întrebare pe piețele sensibile la ideea de reputație. Riscurile reputaționale nu sunt nici ele de neglijat, comentează sursa citată. Retailerii din UE și Marea Britanie, supuși presiunii ESG, ar putea cere dovezi suplimentare de conformitate sau ar putea negocia prețuri mai mici, ceea ce ar anula orice câștig pentru producători.

Ceai etic la preț de dumping

Decizia Kenyei scoate la lumină tensiunea cronică dintre costul conformității și puterea de negociere a lanțurilor valorice globale. Fără o împărțire echitabilă a cheltuielilor de certificare, modelul „ceai etic la preț de dumping” s-ar putea clătina, cu efecte în cascadă, care s-ar resimți de la plantație, până la ceașca de pe birourile Europei. Pentru moment, mingea este în terenul Rainforest Alliance: un compromis rapid ar putea preveni deraierea unui sector de 1,2 mld. USD anual, crucial atât pentru economia Kenyei, cât și pentru consumatorii preocupați de sustenabilitate.