O lovitură după alta: războiul din Iran zguduie inima industrială a Europei

Industria europeană traversează o nouă criză majoră, după ce conflictul din Iran a declanșat un val de scumpiri și blocaje în lanțurile de aprovizionare. Pentru companii deja afectate de pandemia de COVID-19, de Războiul din Ucraina și de tensiunile comerciale globale, această nouă lovitură riscă să adâncească dificultățile financiare.

Creșterea accelerată a prețurilor la energie și materiilor prime determină companiile să reducă investițiile, să înghețe angajările și, în unele cazuri, să ia în calcul concedieri. De la industria chimică și metalurgie până la producția de bunuri de consum, efectele sunt resimțite în întreaga Europă, arată Reuters.

Energie scumpă și blocaje logistice: efectul de domino al conflictului

Unul dintre principalele efecte ale războiului este creșterea abruptă a prețurilor la energie. După atacurile asupra unor instalații majore din regiune și tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, cotațiile petrolului au urcat spre 120 de dolari pe baril, dublu față de începutul anului.

Avertisment de la BNR: criza energetică globală obligă România să accelereze modernizarea infrastructurii

11:21

Tensiuni la vârful SEC: conflicte interne sensibile și o primă victimă a dosarului Twitter?

08:31

În paralel, livrările de gaze naturale lichefiate au fost afectate, inclusiv din Qatar, ceea ce a amplificat presiunea asupra piețelor europene. În condițiile în care Europa avea deja unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie la nivel global, impactul este mult mai sever decât în alte regiuni.

Datele arată diferențe semnificative: în timp ce prețurile energiei en-gros depășesc 130 de dolari/MWh în Germania, în Statele Unite acestea sunt de aproximativ 48 de dolari/MWh.

Germania, epicentrul vulnerabilității industriale

Cea mai mare economie europeană, Germania, este printre cele mai expuse la acest șoc energetic. Potrivit estimărilor economice, economia germană ar putea pierde până la 40 de miliarde de euro în următorii doi ani dacă prețurile petrolului rămân ridicate.

Sectorul industrial german, bazat pe consum intensiv de energie, resimte direct aceste presiuni. Modelul economic al așa-numitului „Mittelstand” – rețeaua de companii mici și mijlocii care susține economia – este pus la încercare.

Un exemplu este compania Gechem, care se confruntă cu creșteri masive ale costurilor materiilor prime. Prețul acidului sulfamic, esențial pentru produsele sale, a crescut cu 20%, generând costuri suplimentare de sute de mii de euro într-un singur an.

Materii prime critice, tot mai greu de obținut

Conflictul din Orientul Mijlociu nu afectează doar energia, ci și accesul la materii prime esențiale. Blocajele din Strâmtoarea Ormuz au perturbat fluxurile de îngrășăminte, sulf, aluminiu, polietilenă și alte materiale vitale pentru industrie.

Costurile de transport au crescut la rândul lor, pe fondul scumpirii combustibililor. În plus, unii furnizori asiatici au declarat forță majoră, ceea ce înseamnă suspendarea temporară a livrărilor.

Companiile europene, în special cele mici și mijlocii, au puține alternative pe termen scurt pentru a-și înlocui sursele de aprovizionare, ceea ce le face extrem de vulnerabile.

Investiții amânate și riscul concedierilor

În fața incertitudinii, multe companii au intrat în „mod de criză”. Proiectele de extindere sunt puse pe pauză, iar planurile de angajare sunt suspendate.

În Germania, numărul firmelor care au intrat în insolvență a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, cu peste 24.000 de cazuri înregistrate într-un singur an. Această tendință ar putea continua dacă presiunile actuale persistă.

Companii mari din sectorul chimic și industrial au început deja să reacționeze. Unele au anunțat reduceri de personal, altele au majorat prețurile pentru a compensa costurile, însă nu toate pot transfera integral aceste creșteri către clienți.

Efecte în lanț în întreaga Europă

Impactul nu se limitează la Germania. În Franța, producătorii de materiale plastice se confruntă cu scumpiri și lipsuri de materii prime. În Danemarca, industria bunurilor de consum încearcă să se adapteze prin utilizarea materialelor reciclate, însă volatilitatea rămâne o problemă majoră.

În Elveția, companiile de inginerie avertizează că un conflict prelungit ar putea duce la oprirea unor linii de producție, în special în sectoarele dependente de gaz.

Pe întreg continentul, firmele încearcă să găsească soluții rapide, însă opțiunile sunt limitate, iar presiunile cresc de la o lună la alta.

Riscuri crescute pentru stabilitatea financiară

Un alt efect major este creșterea riscului de neplată în anumite industrii. Dacă prețul petrolului se apropie de 130 de dolari pe baril, sectoare precum metalurgia și industria chimică ar putea fi puternic afectate.

În același timp, guvernele europene au mai puțin spațiu fiscal decât în crizele anterioare pentru a interveni cu subvenții masive. Această limitare reduce capacitatea statelor de a sprijini companiile în fața șocurilor externe.

Organizațiile industriale avertizează că vulnerabilitatea Europei în fața crizelor energetice a devenit evidentă și că este nevoie urgentă de soluții pe termen lung. Companiile încearcă să reziste prin reducerea costurilor și adaptarea strategiilor, însă incertitudinea rămâne ridicată.