Decizia autorităților americane de a relaxa cerințele de capital pentru marile bănci reaprinde dezbaterea globală privind reglementarea financiară și pune Uniunea Europeană într-o poziție delicată. Mișcarea riscă să declanșeze o competiție între marile economii pentru reguli mai permisive, într-un moment în care stabilitatea sistemului financiar rămâne o preocupare majoră după criza din 2008.
Autoritățile din Statele Unite ale Americii au propus un pachet amplu de modificări ale cadrului de reglementare, care vizează reducerea cerințelor de capital pentru instituțiile financiare. Inițiativa este coordonată de Federal Reserve și alți reglementatori bancari și are scopul declarat de a stimula creditarea și creșterea economică, Politico.
Planul prevede o reducere medie de aproximativ 2,4% a capitalului cerut marilor bănci, în timp ce instituțiile mai mici ar putea beneficia de reduceri și mai consistente. Oficialii americani susțin că măsura este necesară pentru a evita costuri excesive ale creditului și pentru a menține competitivitatea sectorului financiar.
Vicepreședinta pentru supraveghere a Fed, Michelle Bowman, a argumentat că standardele internaționale nu trebuie să devină o povară pentru economia americană. În opinia sa, alinierea rigidă la acordurile globale ar putea afecta consumatorii și companiile prin restrângerea accesului la finanțare.
Noile propuneri se abat de la principiile stabilite prin Acordul Basel III, cadrul internațional creat după criza financiară pentru a întări reziliența băncilor. Unul dintre cele mai controversate puncte este eliminarea unui prag minim de capital pentru activitățile de tranzacționare, considerat până acum esențial pentru limitarea riscurilor.
Criticii avertizează că această schimbare ar putea submina întregul sistem de reglementare construit în ultimul deceniu. Dennis Kelleher a declarat că o astfel de direcție riscă să declanșeze „o cursă globală spre cele mai slabe reguli”, cu potențiale consecințe asupra stabilității financiare.
În Uniunea Europeană, efectele nu au întârziat să apară. Grupurile bancare și organizațiile de profil cer deja autorităților să accelereze relaxarea propriilor reguli, temându-se că instituțiile europene vor pierde teren în fața competitorilor americani.
Sébastien de Brouwer a subliniat că diferențele de reglementare pot afecta direct capacitatea băncilor europene de a finanța economia reală. În prezent, UE are în plan creșterea cerințelor de capital cu aproximativ 8% până în 2033, o direcție opusă celei din SUA. Această divergență creează tensiuni în interiorul sistemului financiar global și ridică întrebări despre viitorul cooperării internaționale în domeniul reglementării bancare.
Banca Centrală Europeană a început deja să analizeze posibile ajustări ale cadrului prudențial. Printre propunerile discutate se numără simplificarea regulilor pentru băncile mici și facilitarea consolidării sectorului prin fuziuni.
În paralel, Comisia Europeană pregătește un raport amplu privind competitivitatea sistemului bancar, care ar putea sta la baza unor modificări legislative. Liderii europeni au cerut deja identificarea unor soluții pentru a sprijini finanțarea economiei, fără a compromite stabilitatea.
Totuși, autoritățile europene se confruntă cu o dilemă: relaxarea regulilor ar putea stimula creșterea economică, dar ar crește și riscurile sistemice, mai ales într-un context global marcat de incertitudine.
Schimbările de reglementare au implicații directe asupra fluxurilor de credit, investițiilor și stabilității financiare. Reducerea cerințelor de capital permite băncilor să acorde mai multe împrumuturi, dar scade și capacitatea acestora de a absorbi șocuri economice.
În același timp, diferențele dintre regimurile de reglementare din SUA și Europa pot duce la relocarea capitalului și a activităților financiare către jurisdicții mai permisive.
Experții avertizează că, dacă tendința de relaxare continuă, sistemul financiar global ar putea deveni mai vulnerabil la crize, în ciuda lecțiilor învățate după colapsul din 2008.