STUDIU. Degradarea climatică și pierderea biodiversității agravează „criza ciocolatei” din Uniunea Europeană. Sunt amenințate și importurile de orez și porumb

Un nou raport avertizează că degradarea climatică și pierderea biodiversității agravează „criza ciocolatei” în Uniunea Europeană. Așa cum au semnalat multe studii anterioare, producția de cacao se numără printre cele șase mărfuri esențiale provenind, în principal, din țări vulnerabile la amenințările de mediu, transmite The Guardian.  Raportul, comandat de Fundația Europeană pentru Climă, le recomandă marilor producători de ciocolată să investească în adaptarea climatică și în protejarea biodiversității în regiunile cultivatoare de cacao. De asemenea, specialiștii implicați în această nouă cercetare recomandă și schimbări în dietă, pentru a ne adapta noilor condiții de mediu. 

Industria ciocolatei s-a confruntat în ultimii ani cu creșteri de prețuri la zahăr și cu penurie de cacao, situație care s-ar putea agrava în perioada următoare. Potrivit consultanților britanici de la Foresight Transitions, peste două treimi din importurile UE de cacao, cafea, soia, orez, grâu și porumb din 2023 au provenit din state nepregătite pentru schimbările climatice. Trei dintre aceste produse, respectiv cacao, grâu și porumb, provin în mare măsură din țări unde biodiversitatea este deja considerată degradată.

„Acestea nu sunt amenințări abstracte”, a spus Camilla Hyslop, autoarea principală a raportului. „Ele afectează deja afacerile, locurile de muncă, disponibilitatea alimentelor și prețurile pentru consumatori. Și situația se înrăutățește”, a declarat ea, citată de The Guardian.

Statul strânge șurubul: controale în forță la unitățile protejate și schimbări de lege anunțate

21:57

Banca Mondială schimbă strategia: plan global pentru salvarea economiilor mici

20:17

Cercetătorii au analizat date comerciale Eurostat în raport cu două clasificări de securitate ecologică: indicele Notre Dame de Adaptare la Climă și Scorul de Integritate a Biodiversității, dezvoltat de Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie (un insrument care raportează numărul actual al speciilor cu datele din statisticile anterioare). Potrivit rezultatelor acestui studiu,  majoritatea importurilor UE provin din țări cotate „mediu-scăzut” la pregătirea climatică și preponderent cu scor „mediu” la capitolul biodiversitate.

90% din porumbul importat în UE provine din țări slab pregătite pentru provocările climatice

Unele dintre produsele analizate în cadrul acestui studiu sunt  în mod deosebit expuse acestor fluctuații. 90% din porumbul importat în UE provine din țări slab pregătite pentru climă și 67% din regiuni cu biodiversitate redusă. În cazul importurilor de cacao, expunerea este de 96,5% la climă și 77% la biodiversitate. Cea mai mare parte a importurilor de cacao provine din state vest-africane afectate de secetă, defrișări și pierderi de ecosisteme.

De data asta nu e vorba de altruism sau responsabilitate socială

În acest context, se impun măsuri urgente pentru adaptarea climatică și pentru protejarea biodiversității. „Nu e vorba de altruism sau responsabilitate socială, ci de un exercițiu vital de reducere a riscurilor din lanțul de aprovizionare”, avertozează autorii acestui studiu. „Fermierii trebuie plătiți corect pentru a putea investi în reziliența propriilor ferme”, arată sursa citată.

Raportul indică și alte vulnerabilități: Uganda, care a furnizat 10% din cafeaua UE în 2023, are un nivel scăzut de pregătire climatică și biodiversitate redusă. Joseph Nkandu, liderul unei uniuni agricole ugandeze, solicită acces extins la finanțare internațională pentru adaptare climatică: „Vremea a devenit imprevizibilă. Caniculele, secetele și ploile neregulate ne afectează grav plantațiile”, spune el.

„UE este mai dependentă decât își imaginează”

Profesorul Paul Behrens de la Universitatea Oxford afirmă că raportul descrie o „imagine extrem de îngrijorătoare” a rezilienței alimentare europene: „UE este mai dependentă decât își imaginează de lanțuri de aprovizionare vulnerabile”.

Cercetătorii subliniază nevoia unei tranziții către diete mai sustenabile. „O treime din cereale și aproape toată soia importată sunt folosite pentru hrana animalelor”, avertizează Marco Springmann de la Oxford. „Dacă vrem un sistem alimentar rezilient, trebuie să regândim cererea, nu doar să securizăm aprovizionarea”.