Lesotho declară stare de dezastru național, ca urmare a incertitudinii privind tarifele SUA și a șomajului record în rândul tinerilor

Guvernul Regatului Lesotho a declarat oficial stare de dezastru național, invocând „ratele ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și pierderile masive de locuri de muncă” – generate, în parte, de incertitudinea economică provocată de politica tarifară a Statelor Unite. Decizia vine pe fondul unei crize economice profunde, într-un stat extrem de dependent de exporturile textile, în special către piața americană, scrie BBC. 

Vicepremierul Nthomeng Majara a anunțat că starea de dezastru va rămâne în vigoare până la 30 iunie 2027, oferind astfel autorităților cadrul legal pentru a redirecționa rapid resurse către programe de sprijin economic și ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor. Printre măsurile deja adoptate se numără eliminarea taxelor de înregistrare pentru IMM-uri și facilități de creditare pentru start-up-uri.

Impactul tarifelor SUA asupra unei economii fragile

Decizia vine la scurt timp după ce administrația Trump a anunțat, în aprilie, impunerea unor tarife comerciale de până la 50% pentru bunurile din Lesotho – cel mai ridicat nivel aplicat vreunei țări. Deși tarifele au fost, ulterior, suspendate, exporturile din Lesotho continuă să fie taxate cu 10%, ceea ce pune o presiune suplimentară pe competitivitatea industriei textile – principalul motor economic al țării.

Alertă de securitate la Revolut: date sensibile ale unor clienți au ajuns la persoane neautorizate

20:18

Românii petrec aproape 53 de minute pe zi pentru navetă, deși parcurg cea mai scurtă distanță din Europa

14:29

În 2024, schimburile comerciale dintre Lesotho și SUA s-au ridicat la 240 milioane dolari, majoritatea constând în articole de îmbrăcăminte exportate de Lesotho. Programul AGOA (African Growth and Opportunity Act), prin care SUA oferă acces preferențial pe piața sa pentru unele economii africane, a fost esențial pentru dezvoltarea acestui sector în Lesotho. Însă viitorul acordului, care expiră în septembrie, este acum incert, punând în pericol peste 40.000 de locuri de muncă.

„Clienții americani nu mai plasează comenzi deoarece nu știu ce urmează să se întâmple”, a declarat ministrul Comerțului, Mokhethi Shelile, pentru publicația sud-africană Moneyweb.

Foto: Unsplash

Șomaj endemic și crize multiple

Oficial, rata șomajului în Lesotho se situează la 30%, însă în rândul tinerilor se apropie de 50%. Criza actuală agravează o serie de probleme structurale existente, precum declinul activității miniere, efectele persistente ale pandemiei și secetele prelungite, cauzate de schimbările climatice.

„Declarația de dezastru este o mișcare strategică și necesară. Grupurile de tineri cer de ani de zile un răspuns mai ferm la criza șomajului”, spune dr. Tlohang Letsie, analist politic.

La rândul său, analistul economic Thabo Qesi subliniază că tarifele SUA „au accentuat provocările economice deja existente”, cu impact direct asupra nivelului de trai și al siguranței sociale. Potrivit acestuia, creșterea criminalității este direct legată de lipsa locurilor de muncă: „Spargerile și jafurile au devenit o realitate zilnică pentru mulți cetățeni”.

Tăierea fondurilor USAID și Pepfar: o altă lovitură

Pe lângă incertitudinea comercială, Lesotho a fost puternic afectat și de decizia SUA de a întrerupe programele USAID și de a reduce finanțarea Pepfar – inițiativa americană pentru combaterea HIV/SIDA, care a sprijinit mii de persoane în această mică națiune sud-africană.

Între aprilie 2023 și martie 2024, Lesotho a fost sub o altă stare de dezastru, cauzată de insecuritatea alimentară extremă care a afectat circa 700.000 de persoane, potrivit premierului Sam Matekane.

Lesotho, un stat cu puțin peste două milioane de locuitori, se confruntă cu o criză economică multidimensională – marcată de dependența structurală de comerțul cu SUA, lipsa diversificării economice, presiunea demografică a tinerilor și vulnerabilitatea față de șocuri externe. Faptul că autoritățile au declarat stare de dezastru reflectă atât gravitatea situației, cât și necesitatea unei reconfigurări rapide a strategiilor de dezvoltare.

Rămâne de văzut dacă această măsură va atrage și sprijin internațional sau doar va amâna consecințele socio-economice ale unui colaps iminent al industriei textile.