Liderii NATO nu abordează direct riscul ca Trump să oprească ajutorul militar pentru Ucraina

Summitul NATO de la Haga scoate la lumină criza de unitate din cadrul alianței, pe fondul refuzului administrației Trump de a mai sprijini militar Ucraina. În timp ce armele livrate sub conducerea lui Biden se epuizează, Volodimir Zelenski este lăsat în plan secund, iar Rusia intensifică atacurile. Sub presiunea unor tensiuni interne și externe, liderii NATO se străduiesc să păstreze aparența coeziunii, dar realitatea geopolitică devine tot mai apăsătoare.

Ucraina, ignorată la summit: sprijinul din parte lui Trump devine incert

După ani în care Ucraina era tratată ca un partener de onoare la summiturile NATO, în 2025 lucrurile s-au schimbat dramatic. Volodimir Zelenski, care anterior se afla în centrul atenției, este acum marginalizat pentru a evita iritarea președintelui Donald Trump. Delegațiile europene recunosc cu reținere că administrația Trump nu intenționează să mai furnizeze noi pachete de ajutor militar Kievului, în timp ce stocurile aprobate în timpul mandatului Biden sunt aproape epuizate.

Zelenski nu mai participă la întâlnirile la nivel înalt, fiind redus la întâlniri cu miniștri de externe, iar prezența sa la dineul oficial cu Trump și alți lideri a fost confirmată în ultimul moment. În ciuda mesajelor de susținere venite din partea secretarului general NATO, Mark Rutte, realitatea este că principala putere militară a alianței – SUA – nu mai este dispusă să sprijine deschis cauza ucraineană.

UE alocă peste 390 de milioane de euro pentru 135 de proiecte de mediu și climă. România primește finanțare pentru protejarea vulturilor

16:39

Bursa americană a crescut cu peste 120% în patru ani. Dobânzile ridicate și concentrarea în acțiunile AI pun sub semnul întrebării continuarea raliului

15:25

Armele se termină, iar Rusia atacă: Europa se pregătește pentru un efort masiv

Războiul din Ucraina devine tot mai dificil pe măsură ce susținerea militară scade. În lipsa unui nou ajutor american, Ucraina va fi forțată să opereze într-un regim de „raționalizare a munițiilor”, potrivit unui oficial NATO. Armele de apărare antiaeriană, tancurile și rachetele devin tot mai rare, iar pe front, trupele ucrainene pierd treptat teritoriu. Rusia profită de această vulnerabilitate și intensifică bombardamentele asupra orașelor, inclusiv asupra infrastructurii civile.

Atacurile recente au ucis zeci de persoane, inclusiv în Dnipro și Kiev. Zelenski continuă să solicite sisteme Patriot și alte arme de apărare, dar Trump nu pare grăbit să ofere un răspuns clar. De altfel, tentativele ucrainene de a propune plata directă pentru armamentul american au fost ignorate. Europa, confruntată cu propriile lipsuri, se vede pusă în postura de a suplini un vid logistic major – misiune costisitoare și complicată.

Negocieri blocate, NATO divizat: Putin joacă la așteptare

În paralel, negocierile de pace promovate de Trump s-au blocat complet, iar incertitudinea planează asupra oricărei inițiative diplomatice. Între timp, Rusia își calculează pașii: în lipsa unei reacții ferme a NATO, Putin poate miza pe uzura Kievului și pe lipsa de coordonare a alianței. Chiar dacă liderii NATO au reușit să includă în comunicatul final o mențiune despre sprijinul pentru Ucraina, documentul a fost scurtat și redactat cu grijă pentru a evita confruntările deschise cu administrația americană.

Europa se străduiește să găsească alternative. Se discută despre crearea unui fond comun de investiții pentru proiecte de apărare și despre posibilitatea ca statele europene să cumpere arme americane pentru Ucraina. Dar toate aceste inițiative depind de „bunăvoința” președintelui american, care, potrivit unor oficiali, nu vrea să supere Kremlinul, sperând într-o posibilă reconciliere.