Corp ceresc enigmatic, 3I/ATLAS, descoperit în vara lui 2025, stârnește fascinație și dezbateri printre astronomi. Acest obiect ar putea fi cel mai vechi corp cosmic analizat vreodată, cu o vârstă estimată la peste 7 miliarde de ani, depășind cu miliarde de ani vechimea Soarelui și a planetelor noastre. Ipoteza că provine din discul gros al Căii Lactee rescrie perspectivele despre începuturile materiei în galaxie, însă misterul persistă, iar confirmarea științifică depinde de datele care vor fi culese în următoarele luni.
O nouă descoperire uluitoare marchează vara anului 2025 în astronomie. 3I/ATLAS, doar al treilea obiect interstelar observat vreodată de omenire, a fost identificat pe 1 iulie și ridică întrebări fundamentale despre originile și evoluția materiei în galaxie. Astronomii estimează că acest corp ar putea avea o vârstă de peste 7 miliarde de ani, cu aproximativ 3 miliarde de ani mai vechi decât propriul nostru sistem solar, scrie The Galactic Interstellar Object Population in the LSST.
Originea cometei 3I/ATLAS este o enigmă veche de miliarde de ani
Primele calcule, anunțate recent la reuniunea Royal Astronomical Society’s National Astronomy Meeting 2025 din Durham, Anglia, indică faptul că 3I/ATLAS ar putea proveni dintr-o regiune antică a Căii Lactee, numită discul gros. Dacă această ipoteză se confirmă, avem în față cel mai bătrân comet cunoscut de omenire, potrivit simulărilor prezentate de echipa de cercetători.
„Obiectele interstelare nu vin cu o etichetă pe care să o poți citi pur și simplu,” a declarat Chris Lintott, astrofizician la Universitatea Oxford și coautor al studiului. „Tot ce știm cu adevărat este direcția din care vine, iar să poți deduce ceva despre vârstă pornind de aici e cu adevărat remarcabil.”
Echipa condusă de Lintott a utilizat un simulator probabilistic care extrapolează datele colectate de satelitul Gaia, analizând pozițiile și vitezele a unui miliard de stele, pentru a reconstitui traiectoria obiectului. Simulatorul ia în considerare nu doar stelele „vii” din galaxie, ci și pe cele „moarte” și corpurile solide asociate acestora, precum asteroizii și cometele. Astfel, cercetătorii au estimat cu o probabilitate de două treimi că 3I/ATLAS provine din discul gros al Căii Lactee și are o vechime de peste 7 miliarde de ani.
„Putem fi rezonabil de siguri că nu a întâlnit o altă stea, pentru că viteza lui este tipică pentru un obiect interstelar. Se mișcă de asemenea sus-jos prin planul galactic, fenomen întâlnit la obiectele vechi din discul gros, ceea ce întărește ipoteza originii sale antice,” a adăugat Lintott.
El adaugă că 3I/ATLAS se deplasează sus și jos prin planul galactic, o mișcare caracteristică obiectelor care au petrecut mult timp în discul gros al stelelor străvechi, situat deasupra și dedesubtul planului subțire al galaxiei, fapt ce întărește ipoteza că 3I/ATLAS este foarte vechi și provine din această regiune.
Predicția are la bază un simulator probabilistic conceput pentru studiul obiectelor interstelare, după cum relatează Lintott și colegii săi într-o lucrare depusă pe 7 iulie pe arXiv.org. Simulatorul folosește extrapolarea pozițiilor și vitezelor a aproximativ un miliard de stele observate de satelitul Gaia și modelează traiectoriile fiecărei stele din Calea Lactee, atât ale celor considerate „vii”, cât și ale celor „moarte”, incluzând și asteroizii sau cometele asociate acestora. Prin combinarea acestor simulări cu datele reale obținute din observații astronomice, cercetătorii pot prezice originea unui obiect interstelar, iar pe baza vârstei și compoziției stelelor din acea zonă, pot deduce și proprietățile obiectului.
Prudență și entuziasm: comunitatea științifică cere mai multe date
Unii cercetători rămân prudenți, considerând că obiectul ar putea avea o traiectorie norocoasă, influențată de multiple întâlniri sau chiar o origine mai apropiată, după cum sugerează astronomul Pamela Gay.
„Ar putea fi un obiect incredibil de norocos, care nu a întâlnit nimic în cale. În același timp, traiectoria sa ar fi putut fi modificată de zeci de ori, fie de alte sisteme solare, fie de planete rătăcitoare. Sau, ar putea proveni dintr-o zonă mai apropiată, pe o traiectorie similară,” spune Pamela Gay,
astronom la Planetary Science Institute din Tucson, Arizona.
Compoziția obiectului rămâne deocamdată necunoscută, iar confirmarea originii sale ar putea veni abia după ce 3I/ATLAS va trece mai aproape de Soare. Atunci, procesele de degazare ar putea elibera vapori și praf, care să permită analiza elementelor constitutive ale corpului.
„E ca la Roata Norocului. Avem doar patru litere din douăzeci. Cineva ar putea ghici cuvântul întreg, dar la fel de bine s-ar putea înșela complet,” a comentat Gay, subliniind cât de multe necunoscute planează asupra acestui mister cosmic.
Momentul adevărului pentru 3I/ATLAS
În perioada imediat următoare, cercetătorii din întreaga lume pregătesc instrumente și observații dedicate, sperând să surprindă date cheie despre compoziția și comportamentul obiectului. Dacă 3I/ATLAS va dovedi că este bogat în apă, acest lucru va susține teoria originii sale din discul gros al Căii Lactee, unde stelele sunt sărace în elemente grele, dar surse importante de apă cosmică.
Indiferent de rezultatul final, trecerea lui 3I/ATLAS prin sistemul nostru solar deschide o oportunitate rară de a studia nu doar începuturile galaxiei, ci și de a testa modele despre formarea și evoluția materiei interstelare. Fie că va intra în istorie drept cel mai vechi comet descoperit, fie că va rămâne doar o altă enigmă cosmică, 3I/ATLAS ne obligă să ne reamintim cât de puțin știm, de fapt, despre originile universului nostru.