Germania, Franța și Polonia se pregătesc să consolideze conducerea Moldovei, pe fondul temerilor că alegerile parlamentare de luna viitoare ar putea aduce un rezultat puternic pentru partidele pro-ruse, scrie presa internațională. Maia Sandu a acuzat Kremlinul că desfășoară o campanie totală pentru influențarea scrutinului din septembrie, prin cumpărare de voturi, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Un scor solid al partidelor pro-ruse ar risca să influențeze orientarea Moldovei către Vest, direcție în care Chișinăul a înregistrat progrese semnificative anul acesta: a făcut pași importanți în procesul de integrare europeană și a beneficiat de sprijin financiar și tehnic, se arată într-o analiză Bloomberg.
Miercuri, președinta pro-europeană Maia Sandu îi primește la Chișinău pe cei trei înalți oficiali europeni, cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk, pentru o declarație comună de Ziua Independenței. Demonstrația de sprijin din partea a trei dintre cei mai puternici lideri ai Uniunii Europene, într-o zi încărcată simbolic, subliniază amploarea percepută a riscului pe care îl implică o creștere a sprijinului pentru opoziția pro-Kremlin la scrutinul din 28 septembrie. Rezultatul alegerilor ar putea complica eforturile partidului Maiei Sandu de a forma un guvern, potrivit oficialilor europeni.
Șefa statului moldovean a acuzat tot mai des Kremlinul că ar conduce o campanie amplă, menită să influențeze votul, prin scheme de cumpărare a voturilor, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare alimentate de inteligență artificială. Rusia a reușit să exploateze vulnerabilitățile Moldovei, în pofida sprijinului oferit de UE, au declarat oficialii europeni, citați de Bloomberg sub protecția anonimatului.
„Federația Rusă vrea să controleze Republica Moldova”, a spus Sandu într-un discurs de luna trecută.
Foto: AI generativ
Vizita celor trei oficiali europeni la Chișinău este cel mai recent episod dintr-o confruntare de durată între Rusia și Occident pentru influență asupra Moldovei, o fostă republică sovietică cu 2,4 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina și una dintre cele mai sărace țări din Europa, comentează sursa citată. Moldova a înregistrat progrese semnificative în direcția integrării europene, începând oficial negocierile de aderare anul trecut.
Rezultatele sunt deja vizibile: peste 90% din exporturile țării merg acum către blocul comunitar, în special produsele agricole. Anul trecut, Comisia Europeană a alocat un sprijin record de 1,8 miliarde de euro pentru următorii trei ani, destinat planului Moldovei de aderare.
Moscova a ripostat dur, precizează Bloomberg: a întrerupt livrările de gaz ieftin, lăsând Chișinăul fără alternativă în afara achizițiilor scumpe de pe piețele internaționale, ceea ce a dus la inflație ridicată. Alegerile din septembrie reprezintă, desigur, un alt punct critic din această confruntare. Sondajele arată că mai multe formațiuni ar putea trece pragul electoral, inclusiv partidul fostului președinte Igor Dodon, aliat deschis al liderului rus Vladimir Putin.
Foto: Unsplash
Dodon a chemat la boicot anul trecut, la referendumul privind introducerea obiectivului aderării la UE în Constituție. Moldovenii au aprobat măsura cu 50,4% din voturi. Oficialii de la Chișinău au declarat că Moscova a cheltuit circa 100 de milioane de euro pentru a sabota referendumul, organizat simultan cu alegerile prezidențiale în care Sandu a obținut un nou mandat. Moscova a negat în repetate rânduri orice acuzație de imixtiune.
Reuniunea la nivel înalt de miercuri ar putea flata electoratul proeuropean, arătând că Sandu are un profil internațional. Dar ar putea, de asemenea, și să se întoarcă împotriva ei, avertizează Adina Revol, politolog specializat în relațiile Europa-Rusia, cadru universitar la Sciences Po, Franța.
„Blocul pro-rus ar putea folosi vizita pentru a întări acuzațiile că guvernul este supus puterilor occidentale, motiv pentru care mesajul transmis în cadrul întâlnirii va fi extrem de important”, a spus ea.
Oficialii europeni spun că au făcut progrese în a arăta moldovenilor obișnuiți beneficiile orientării pro-europene: sprijin financiar și tehnic pentru guvern, eliminarea vizelor de scurtă ședere și dispariția tarifelor de roaming telefonic. Blocul comunitar a acordat și finanțări esențiale pentru a ajuta Moldova să reducă dependența de energia rusească. Un rezultat puternic pentru partidele pro-ruse ar pune în pericol aceste progrese. Forțele pro-ruse controlează deja regiunea separatistă Transnistria și agită spiritele în Găgăuzia, complicând situația guvernului central de la Chișinău, scrie Bloomberg.
Totuși, oficialii europeni admit că Bruxelles-ul are resurse limitate pentru a oferi un ajutor suplimentar Moldovei.
O provocare în perspectivă este faptul că, deși Moldova și Ucraina au depus împreună cererea de aderare, Chișinăul este acum mult înaintea vecinului său devastat de război în implementarea reformelor cerute. Posibilitatea „decuplării” Moldovei – ceea ce i-ar permite să parcurgă procesul separat – ar putea aduce beneficii majore, consideră analiștii Bloomberg, transformând-o într-o poveste de succes a Uniunii Europene. Totuși, Moldova nu a dat semne că ar cere Bruxelles-ului să facă acest pas.
Există și obstacole politice majore în acest dublu proces: decuplarea republicii Moldova ar risca să-i transmită Ucrainei un semnal negativ. Tentativa (acum inversată) a președintelui Volodimir Zelenski de a submina independența instituțiilor anticorupție a alimentat unele dubii la Bruxelles cu privire la capacitatea Ucrainei de a duce la capăt reformele, odată ce se va ajunge la un acord de pace cu Rusia.
„Am fost, istoric, la răscrucea unor interese externe contradictorii, dar aceste alegeri vor fi mai geopolitice ca niciodată”, a declarat Corina Călugăru, ambasadoarea Moldovei în Franța. „Vizita de Ziua Independenței este un mesaj puternic că Moldova nu este singură, că aparține Europei și că va fi protejată acolo”, a adăugat ea.