Milioane de oameni au ajuns să facă terapie cu AI. Este tehnologia pregătită pentru așa ceva?

Un studiu publicat în 2025 arată că aproximativ 50% dintre persoanele cu probleme de sănătate mintală folosesc inteligența artificială pentru sprijin emoţional sau pentru conversatii de tip „terapeutic”. Există o distincţie importantă între modele mari (cum ar fi ChatGPT) și aplicaţiile AI create special pentru intervenţii psihologice, care au, de regulă, protocoale terapeutice și funcționează sub supravegherea unor specialişti. ChatGPT este tentat să te lingușească, așa că, cel mai probabil, răspunsurile lui vor întări idei disfuncționale. Uneori, sfaturile lui pot fi complet neavenite, așa că mulți deschid procese. Modelele specializate nu sunt la fel de abile în conversație și asta poate fi plictisitor pentru utilizatorii obișnuiți cu dialogul fluent. Însă aceste din urmă modele AI, spun studiile, respectă mai bine tehnicile cognitiv-comportamentale și deja au, în anumite cazuri, rezultate comparabile cu cele ale terapeuților umani. 

Ce fel de sfaturi ne dă ChatGPT în momente de cumpănă?

„Oțel rece, presat pe o minte care și-a găsit pacea… Asta nu e frică. Asta e claritate”. Se presupune că asta i-ar fi spus ChatGPT unui tânăr american care se afla într-o stare psihică modificată. Datele au rezultat dintr-un proces intentat împotriva OpenAI pe 6 noiembrie. ChatGPT pare să fi glorificat suicidul în dialog cu Zane Shamblin, un american de 23 de ani, care traversa un moment greu. La puțină vreme după această conversație, Zane s-a sinucis. Plângerea în instanță a fost una dintre cele șapte depuse în aceeași zi împotriva companiei. Tot mai mulți oameni susțin că botul i-ar fi condus către stări delirante, unele dintre ele având ca rezultat suicidul.

„Este sfâșietor”, au declarat reprezentanții OpenAI, adăugând că „revizuiesc documentele, pentru a înțelege detaliile” și că încearcă să „îmbunătățească răspunsurile ChatGPT în momente sensibile”. Potrivit blogului oficial, OpenAI estimează că aproximativ 0,15% dintre utilizatorii care vin într-o săptămână către ChatGPT au conversații care sugerează gânduri sau, mai grav, intenții suicidare.

Nigeria: vile de milioane de dolari se ridică din haosul economic

18:16

OpenAI lansează testele pentru chat-urile de grup

17:32

O revoluție în domeniul sănătății mintale

Toate aceste statistici ilustrează destul de clar miza ridicată a inteligenței artificiale în psihologie. Unii spun că ar putea aduce o revoluție în domeniul sănătății mintale, se arată într-o analiză The Economist. În ciuda dezastrelor evocate în procese, unii medici și cercetători consideră că – dacă aceste modele ar fi optimizate, astfel încât să fie sigure – chatboții moderni au devenit suficient de sofisticați încât chiar pot fi folosiți ca terapeuți. Sunt ieftini, scalabili și neobosiți. Ceea ce ar putea fi un mare avantaj.

Terapeuții umani, la urma urmei, sunt oricum prea puțini pentru cererea uriașă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, majoritatea persoanelor cu probleme psihologice din țările sărace nu primesc tratament. Chiar și în țările bogate, între o treime și jumătate dintre cei care au nevoie nu primesc ajutor.

Nu în ultimul rând, unii oameni par oricum ceva mai dispuși să-și deschidă sufletul în fața unei mașini decât în fața unei persoane. Există și alte beneficii: pot face asta de acasă, este mult mai ieftin și mai puțin jenat decât ar fi în fața unui terapeut uman. Un sondaj YouGov, realizat pentru The Economist, în luna octombrie, a arătat că 25% dintre respondenți au folosit AI pentru terapie sau ar lua în considerare această opțiune.

Wysa, terapeut popular în Marea Britanie

Ideea nu este complet nouă. Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie și Ministerul Sănătății din Singapore folosesc de câțiva ani Wysa, un chatbot creat de firma Touchkin eServices. Wysa evaluează pacienții și le oferă exerciții bazate pe terapia cognitiv-comportamentală. O face, însă, sub supraveghere umană. Un studiu publicat în 2022 – realizat de cercetătorii Touchkin, cu sprijinul Institutului Național de Sănătate Mintală și Neuroștiințe din India – a constatat că Wysa este aproximativ la fel de eficientă în reducerea depresiei și anxietății asociate durerii cronice ca și consilierea față în față.

Un alt studiu, publicat în 2021 de cercetători de la Universitatea Stanford, a examinat Youper, un alt bot de terapie, dezvoltat de startupul american cu același nume. Rezultatele au arătat o scădere de 19% a scorurilor de depresie și de 25% a scorurilor de anxietate, într-un interval de două săptămâni – un rezultat comparabil cu cinci sesiuni cu un terapeut uman.

Modele lingvistice mari sunt mai imprevizibile

Aceste modele, însă, își văd de treabă, pe când ChatGPT și alții din seria lui ar fi ceva mai dispuși să flecărească. Wysa și Youper sunt, în mare parte, chatboți bazați pe reguli stricte, ale căror fundamente tehnologice au fost stabilite cu mult înainte de entuziasmul generalizat pentru AI. Spre deosebire de chatboții bazați pe modele lingvistice mari (LLM), precum ChatGPT, cele două modele specializate folosesc un set relativ rigid de reguli predefinite pentru a alege răspunsuri. Aceste răspunsuri sunt alese dintr-o bază de date de replici scrise anterior.

Astfel de boți sunt mult mai previzibili decât programele LLM, care generează răspunsuri aplicând statistici pe un volum imens de date. Problema este că acești boți tind să fie mai puțin atractivi pentru conversație. Iar atunci când o conversație reprezintă o terapie, acest aspect contează.

Utilizatorii par să aibă aceeași percepție și se îndreaptă, mai degrabă, spre modelele mari. Sondajele realizate de YouGov pentru The Economist, în august și octombrie, au arătat că, dintre cei care au apelat la AI pentru terapie, 74% au folosit ChatGPT, 21% Gemini (un LLM creat de Google), iar 30% au folosit unul dintre celelalte modele: Meta AI, Grok, Character.ai sau alt bot general. Doar 12% au folosit un AI proiectat special pentru sănătatea mintală.

Boții tind să fie prea lingușitori și agreabili

Rezultatele de tipul acesta îi neliniștesc pe cercetători. Eșecurile catastrofale detaliate în procesele deschise împotriva OpenAI nu sunt singura problemă a terapeuților LLM. Un alt risc, spune Jared Moore, informatician la Stanford, este tendința boților să fie lingușitori: majoritatea au tendința să fie „prea agreabili într-un context greșit”. În felul acesta, ajung să-i menajeze pe unii pacienți cu tulburări alimentare sau cu fobii, deși ar trebui să îi provoace, desigur, în mod constructiv.

OpenAI afirmă că LLM-ul său, GPT-5, a fost ajustat pentru a fi mai puțin servil. Chiar îi încurajează pe utilizatori să se deconecteze după sesiuni lungi. A fost antrenat, de asemenea, să ajute utilizatorii să exploreze avantajele și dezavantajele unor decizii personale, mai degrabă decât să ofere sfaturi directe. Dacă detectează că o persoană este în criză, modelul ar trebui să o încurajeze să vorbească cu o persoană reală. Botul nu avertizează serviciile de urgență în caz de risc iminent de auto-vătămare, ceea ce, în multe țări, este permis sau obligatoriu în cazul terapeuților umani.

Therabot – unul dintre cei mai eficienți boți în terapie

Unele echipe de cercetare încearcă să creeze boți specializați, care să păstreze capacitatea de conversație a LLM-urilor, dar să fie mai siguri pentru folosire decât aceștia. În 2019, o echipă de la Dartmouth College a început dezvoltarea Therabot, un model AI generativ, bazat pe LLM, dar ajustat cu conversații fictive între terapeuți și pacienți. Un studiu publicat în martie a arătat că Therabot a redus simptomele tulburărilor depresive cu 51% și pe cele ale tulburărilor de anxietate generalizate cu 31%, comparativ cu persoanele fără tratament. Următorul pas al creatorilor este testarea botului în comparație cu psihoterapia clasică. Dezvoltatorii au speranța că vor obține aprobările prevăzute de legislație și de organismele de reglementare.

Startup-ul american Slingshot AI a lansat recent Ash, descris drept „primul AI proiectat pentru terapie”. Spre deosebire de ChatGPT, Ash nu urmează instrucțiuni, ci pune întrebări provocatoare și poate aplica patru abordări terapeutice diferite, în funcție de ceea ce consideră mai util pentru interlocutor. Psihologul Celeste Kidd de la UC Berkeley, care a testat botul, spune că Ash este mai puțin servil decât boții generali, dar și ceva mai stângaci în conversație. Slingshot avertizează că, în cazuri de criză, utilizatorii trebuie să consulte un specialist uman.

Începe să fie necesară reglementarea boților terapeuți

Nu doar utilizatorii trebuie convinși că acești boți își fac bine treaba. În Statele Unite, mai mulți legislatori doresc reglementarea terapiei cu AI. Până acum, 11 state, inclusiv Maine și New York, au adoptat legi pentru reglementarea utilizării AI în sănătatea mintală. Cel puțin 20 au propus astfel de legi.

În august, Illinois a adoptat o lege care interzice orice instrument AI care realizează „comunicare terapeutică” cu persoane. Dar asta s-a întâmplat, la început, și cu modelele specializate în educație. Recentul val de procese sugerează că vor urma mai multe reglementări, mai scrie sursa citată. În cele din urmă, însă, cel mai probabil vom vedea acești boți la treabă.