Ministerul Finanțelor a reușit luni să împrumute de la băncile comerciale suma de 752 milioane de lei, printr-o emisiune de obligațiuni de stat benchmark cu o maturitate reziduală de 35 de luni. Randamentul mediu al titlurilor a fost de 7,46% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 milioane lei, însă băncile au subscris peste dublu, adică 1,198 miliarde lei, ceea ce indică un interes ridicat pentru titlurile emise de stat.
Pentru ziua de marți este programată o licitație suplimentară, prin care Ministerul Finanțelor intenționează să atragă încă 75 milioane lei la același randament stabilit luni pentru obligațiuni.
Pe parcursul lunii mai 2025, Ministerul Finanțelor și-a propus să contracteze împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 5,4 miliarde lei. La această sumă se pot adăuga oferte necompetitive suplimentare în valoare de 660 milioane lei, aferente licitațiilor de obligațiuni.
Astfel, suma totală estimată pentru luna mai ajunge la 6,06 miliarde lei, cu 1,635 miliarde lei mai puțin față de suma programată în aprilie 2025, care a fost de 7,695 miliarde lei. Banii obținuți vor fi utilizați pentru refinanțarea datoriei publice și pentru acoperirea deficitului bugetar.
Această emisiune face parte din strategia Ministerului Finanțelor de a asigura finanțarea necesară funcționării statului, într-un context în care costurile cu dobânzile sunt în creștere, iar deficitul bugetar rămâne ridicat.
Ministerul Finanțelor continuă astfel să gestioneze cu atenție finanțele publice, în condițiile unei piețe financiare volatile și a unui context economic marcat de incertitudini la nivel internațional și intern.
Împrumuturile guvernamentale de la bănci au un impact complex asupra economiei României, cu efecte atât pozitive, cât și provocări semnificative.
Pe de o parte, aceste împrumuturi sunt esențiale pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei publice existente. Statul folosește banii împrumutați pentru a acoperi cheltuieli curente, inclusiv salarii și pensii, dar și pentru investiții publice, chiar dacă în ultimii ani o mare parte din fonduri a fost direcționată către consum. Astfel, împrumuturile permit menținerea funcționării administrației și susținerea unor programe sociale, evitând blocajele financiare imediate.
Pe de altă parte, dependența excesivă de împrumuturi crește povara datoriei publice și costurile cu dobânzile, care au atins niveluri ridicate în România, unele dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Dobânzile mari reflectă riscurile percepute de investitori și incertitudinile politice și fiscale, ceea ce face finanțarea mai costisitoare pe termen lung. În plus, creșterea datoriei publice limitează spațiul fiscal pentru alte cheltuieli și reforme necesare.
Pe lângă această mișcare, alte evoluții economice importante de luni includ aprecierea leului față de principalele valute, cursul oficial al BNR coborând la 5,0315 lei pentru un euro, în scădere cu 1,41% față de ziua precedentă. De asemenea, indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,26%, ceea ce influențează costul creditelor cu dobândă variabilă în lei.