Moody’s, ultima dintre cele trei mari agenții de rating care menținea Statele Unite la cel mai înalt nivel de creditare, a retrogradat vineri ratingul datoriei SUA de la „Aaa” la „Aa1”, invocând creșterea rapidă a datoriei și a costurilor cu dobânda. Decizia a generat reacții puternice atât pe piețele financiare, cât și pe scena politică de la Washington, fiind considerată de unii analiști un semnal de alarmă, iar de alții o măsură politizată.
Retrogradarea vine după ce, în 2023, Moody’s schimbase deja perspectiva SUA de la „stabilă” la „negativă”, invocând aceleași motive: deficite bugetare largi și creșterea accelerată a dobânzilor, scrie Reuters.
Moody’s a justificat decizia prin creșterea continuă a datoriei guvernamentale americane, care a ajuns la peste 36.000 de miliarde de dolari, și a costurilor cu dobânda, considerate „semnificativ mai mari” decât cele ale altor state cu rating similar. Agenția a avertizat că „nevoile de împrumut ale guvernului SUA vor continua să crească”, ceea ce va pune presiune suplimentară pe economia americană.
„Administrațiile americane succesive și Congresul nu au reușit să cadă de acord asupra unor măsuri care să inverseze tendința de deficite fiscale mari și costuri de finanțare în creștere”, a transmis Moody’s în comunicatul oficial.
Casa Albă a reacționat prompt și agresiv, criticând decizia Moody’s și sugerând că aceasta ar avea motivații politice. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, l-a atacat public pe economistul Mark Zandi de la Moody’s, afirmând că acesta este „un adversar politic al președintelui Donald Trump” și că „nimeni nu ia în serios analizele sale”.
„Dacă Moody’s ar fi avut vreo credibilitate, nu ar fi tăcut în timp ce dezastrul fiscal din ultimii patru ani se desfășura”, a transmis purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, făcând referire la perioada administrației Biden.
De cealaltă parte, liderul democrat din Senat, Chuck Schumer, a folosit retrogradarea pentru a critica politica fiscală a republicanilor:
„Retrogradarea ratingului SUA ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Trump și republicanii din Congres să înceteze urmărirea iresponsabilă a reducerilor de taxe care măresc deficitul. Din păcate, nu am mari speranțe.”
Decizia Moody’s a venit după închiderea piețelor, dar analiștii se așteaptă la o creștere a randamentelor obligațiunilor americane la redeschiderea tranzacțiilor, ceea ce ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare pentru guvernul SUA, dar și pentru sectorul privat.
„Retrogradarea ratingului SUA de către Moody’s este o continuare a unui trend de iresponsabilitate fiscală care va duce, în cele din urmă, la costuri de împrumut mai mari pentru public și privat”, a declarat Spencer Hakimian, CEO la Tolou Capital Management pentru jurnaliștii britanici.
Jay Hatfield, CEO la Infrastructure Capital Advisors, a avertizat că „această veste vine într-un moment de vulnerabilitate a piețelor, așa că este probabil să vedem o reacție”.
Moody’s era ultima dintre cele trei mari agenții de rating care păstra SUA la nivelul maxim „Aaa”. Fitch a retrogradat ratingul SUA în august 2023, iar Standard & Poor’s a făcut același lucru încă din 2011, după criza plafonului de îndatorare.
Moody’s estimează că, în lipsa unor reforme fiscale majore, povara datoriei federale va ajunge la 134% din PIB până în 2035, față de 98% în 2024.
Retrogradarea vine pe fondul eșecului administrației Trump și al Congresului controlat de republicani de a adopta măsuri eficiente pentru reducerea deficitului. Tentativele de a crește veniturile prin tarife vamale au generat temeri privind un război comercial și o încetinire economică globală, iar încercările de a reduce cheltuielile nu au dat rezultatele promise.
„Congresul trebuie să se disciplineze, fie să crească veniturile, fie să reducă cheltuielile”, a declarat Darrell Duffie, profesor de finanțe la Stanford și fost membru al consiliului Moody’s.
Retrogradarea ratingului SUA de către Moody’s nu este doar o măsură simbolică, ci un semnal de alarmă privind sustenabilitatea fiscală a celei mai mari economii a lumii. Deși impactul imediat asupra piețelor poate fi moderat, pe termen lung, costurile de finanțare mai mari și incertitudinea politică pot afecta atât economia americană, cât și stabilitatea financiară globală.