Prima pagină » Mugur Isărescu: ,,Ne așteptăm la un program de corecție macroeconomică coerent

Mugur Isărescu: ,,Ne așteptăm la un program de corecție macroeconomică coerent

Mugur Isărescu: ,,Ne așteptăm la un program de corecție macroeconomică coerent

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat, pe 11 noiembrie, că se aşteaptă la un program de corecţie macroeconomică coerent, cu sprijin politic puternic, pentru că „orice ajustare înseamnă pe undeva o strângere a curelei”.

„Noi ne aşteptăm la un program de corecţie coerent, da, bineînţeles, cu sprijin politic puternic, pentru că orice corecţie, orice ajustare înseamnă pe undeva o strângere a curelei. Nu? Să reduci deficitul extern ca şi deficitul public înseamnă că-ţi adaptezi consumul intern la nivelul producţiei. Dar pe de altă parte ştim foarte bine că nu orice strângere a curelei este dureroasă. Se poate concepe şi o strângere a curelei cu o dietă sănătoasă, ca să mă exprim aşa, şi atunci şi durerea este mai mică şi efectul este mai bun. Acest mix de politici fiscal-bugetare şi de venituri îl aşteptăm şi în funcţie de acesta vom defini politica monetară”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El a subliniat că nu se poate vorbi la modul general despre combinaţia politică monetară – politică fiscală.

„Deci, cam asta aşteptăm: un program credibil de la noul guvern, de corecţie macroeconomică, să fie şi sprijinit politic, acceptat social şi coerent din punct de vedere macroeconomic ca să ne putem cupla la el”, a afirmat Isărescu.

Întrebat dacă România îşi poate permite scutiri de impozite şi deduceri, guvernatorul BNR a afirmat că 8% este un deficit extern foarte mare.

„Ţara poate să trăiască, să zicem, dar mai chinuit sau mult mai chinuit cu deficite de asemenea amploare. Pe de altă parte, ca să dau un mesaj pozitiv, l-am mai dat şi la Parlament, îl dau şi în faţa dumneavoastră: noi putem să concepem, noi, nu eu, nu colegii, mă refer la noi, românii, un program de ajustare care, fiind treptat ajustarea, de exemplu, am văzut că este o parte a proiectului 0,7% pe an, deci ajustare 0,7 pe an, ceva mai mică sau semnificativ mai mică decât o creştere economică, să zicem, pe care o gândim la 2% pe an, care să se poată îmbina, la nivel global, la nivelul ţării, cu o evitare a scăderii nivelului de trai. Dar nu cu creştere de 16% a veniturilor brute sau nete sau reale. Aia nu se mai poate face. Cum v-am spus, ţara trebuie să treacă printr-o anumită dietă ca să folosesc o comparaţie. În ce măsură n-o să fie cineva care să-mi spună să trec şi eu la dietă, şi eu zic să trec la o anumită dietă, dar cu 8% deficit extern n-avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice şi financiare puternice care se duc şi în plan social şi politic”, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]