Mutarea guvernului care poate scoate țara din criză. Cum pot resursele minerale să devină factori de creștere economică

Resursele minerale ale României revin în prim-planul discuțiilor despre viitorul economic al țării, după ce Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, a subliniat rolul strategic pe care acestea îl pot juca în depășirea crizei economice. Declarațiile au fost făcute în cadrul „Bucharest Leaders’ Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality”, eveniment desfășurat între 21 mai și 16 iunie 2025, și au stârnit un interes major în mediul de afaceri, fiind, deopotrivă, semnificativ pentru specialiști și pentru publicul larg.

Strategia pentru resursele minerale, o miză națională

Florin Spătaru a pus accent pe importanța unei strategii coerente și pe colaborarea dintre sectorul public, mediul privat și cel universitar:

„Discutăm despre: România încotro? Cu siguranţă, România înainte… Discutăm despre ce putem face noi, liderii din sectorul public, oameni de afaceri, din domeniul universitar, ca discuţiile pe care le avem şi concluziile pe care le tragem să se regăsească în agenda publică.”

România începe implementarea RO AI Factory. Noua infrastructură de inteligență artificială va fi găzduită de ICI București

10:26

Goldman Sachs, Bank of America și alte bănci pregătesc un stablecoin în dolari pentru 2027

09:39

Spătaru a rememorat faptul că tema reindustrializării României a fost lansată încă din ianuarie 2022, iar ulterior au fost făcuți pași concreți la nivel guvernamental:

„E o temă pe care am lansat-o şi pe care am şi concretizat-o la vremea respectivă în Guvern, printr-un Memorandum prin care am dat drumul la instrumente financiare pentru a sprijini această industrializare. Ulterior, a venit raportul Draghi. Am discutat şi despre raportul Letta, care cumva spunea că Europa are nevoie de o industrie, dar noi în România discutam despre acest subiect încă din 2022.”

Un moment esențial a fost supunerea spre aprobare, în 2023, a Strategiei pentru resurse minerale energetice, strategie care a fost adoptată în 2024.

„Am discutat despre cum readucem mineritul în România ca o metodă prin care România să iasă din acest mecanism al deficitului bugetar. România are aceste resurse cu ajutorul cărora ar putea să reducă substanţial, dacă nu, să trecem pe excedent prin resurse minerale pe care le avem şi pe care să le procesăm corespunzător în lanţul de valoare”, a punctat Spătaru.

De ce sunt resursele minerale atât de importante?

Declarațiile consilierului de stat Florin Spătaru vin într-un context în care deficitul bugetar al României a devenit o preocupare majoră, iar soluțiile clasice – creșterea taxelor sau reducerea cheltuielilor – sunt tot mai greu de aplicat fără efecte sociale negative. În acest peisaj, resursele minerale pot juca un rol dublu: pe de o parte, pot aduce venituri suplimentare la bugetul de stat prin exploatare și procesare, iar pe de altă parte, pot stimula dezvoltarea unor industrii conexe, de la prelucrare la export.

Spătaru sugerează că nu este suficientă simpla exploatare a resurselor, ci este esențială integrarea acestora într-un lanț valoric național, pentru a crește valoarea adăugată și a reduce dependența de importuri. Această abordare presupune investiții în tehnologie, forță de muncă specializată și parteneriate public-private.

Industria de apărare – un alt pilon strategic

Florin Spătaru a adus în discuție și industria de apărare, domeniu în care România a făcut pași importanți în ultimii ani.

„În anul 2022, înainte de 24 februarie, celebra fatidică dată când războiul a început la graniţele noastre, aveam deja aproximativ 800 de milioane de lei alocaţi pentru industria de apărare. Între timp am făcut o strategie. Sper ca această strategie, ulterior, să se regăsească într-un plan concret prin care România să devină jucător regional în această industrie.”

Spătaru a subliniat că, deși există idei, documente și strategii, implementarea concretă a acestora este esențială pentru ca România să devină un actor regional relevant:

„Sper să avem anul acesta discuţii clare, concrete, împreună cu mediul academic şi cu noi, cei din sectorul public.”

Provocări și oportunități

Declarațiile lui Florin Spătaru evidențiază faptul că România are nevoie de o viziune pe termen lung și de voință politică pentru a valorifica la maximum potențialul resurselor minerale. În același timp, este necesară o colaborare reală între guvern, mediul privat și mediul academic, pentru a transforma strategiile în rezultate palpabile.

Resursele minerale ar putea să transforme țara noastră într-o adevărată comoară pentru vânătorii de metale rare

Documentul „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035”, publicat de Guvernul României, reprezintă un pas esențial în planificarea și valorificarea acestor resurse, deschizând perspectiva unui potențial economic și strategic major pentru țara noastră în viitorul apropiat.

Resursele minerale ale României

„Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse”, punctează documentul guvernului, care împarte comorile solului și subsolului românesc în următoarele categorii:

Resurse minerale nemetalifere: sare gemă; minerale industriale, roci utile și roci ornamentale;

Resurse minerale metalifere: minereuri polimetalice (Cu-Pb-Zn); minereuri auro – argentifere.

Resurse hidrominerale: ape minerale naturale; ape geotermale

Materii prime critice: pământuri rare; magneziu grafit Resurse secundare: iazuri de decantare; halde de steril.

În ceea ce privește mineralele mult vânate la ora actuală, documentul perevede că „există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu (antimoniu). În România, din această listă identificăm:

− din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare: nisipurile cuarțoase și grafitul;

Nisipurile cuarțoase

Nisipurile cuarțoase sunt extrem de valoroase în industria electronică și tehnologia informației datorită purității lor ridicate și a conținutului de siliciu pur. Aceste materiale sunt esențiale în fabricarea semiconductoarelor și a dispozitivelor electronice, fiind utilizate pentru producția de plăci de siliciu, care stau la baza circuitelor integrate și a modulelor fotovoltaice. În sectorul fotovoltaic, nisipurile cuarțoase sunt transformate în celule solare eficiente, contribuind la conversia energiei solare în electricitate. De asemenea, în industria sticlei, aceste nisipuri sunt utilizate pentru fabricarea sticlei tehnice, a oglinzilor și a ferestrelor rezistente la temperaturi înalte. În general, nisipurile cuarțoase sunt indispensabile în orice domeniu care necesită materiale semiconductoare sau sticlă de înaltă calitate, fiind un component cheie în dezvoltarea tehnologiilor moderne și a energiei regenerabile.

Grafitul

În documentul guvernului, acesta se găsește în special în munții Parâng în zona Baia de Fier-Polovragi.

Grafitul are un rol vital în numeroase industrii datorită conductivității electrice ridicate, stabilității termice și rezistenței la coroziune. În industria metallurgică, grafitul este folosit ca material de lubrifiere solidă și ca electrode în topirea metalelor, în special în procesul de turnare a oțelului și a aliajelor speciale. În industria electronică, grafitul servește ca material pentru electrozi în baterii și în celulele electrochimice, inclusiv cele folosite în tehnologia de stocare a energiei, precum bateriile pentru vehicule electrice și sistemele fotovoltaice. Sectorul energiei, în special în fabricarea componentelor pentru panouri solare și în sisteme de stocare a energiei, beneficiază de proprietățile grafitului pentru a asigura conductivitate și stabilitate termică. În plus, grafitul este utilizat în industria chimică pentru fabricarea de electrozi pentru celule electrochimice, precum și în cercetare pentru dezvoltarea de materiale avansate pentru aplicații în energie și tehnologie, datorită versatilității și performanțelor sale remarcabile.