Nu mai blamați AI pentru colapsul locurilor de muncă!

Atât studiile, cât și dialogul public rămân într-o stare de confuzie atunci când vine vorba de legătura inteligenței artificiale cu piața muncii. Toate ziarele lumii publică analize, se fac studii în centre academice, corporațiile fac estimări, iar rezultatele pendulează între apocalipsă și eden. Agențiile diverselor state raportează, însă, modificări reale pe piața muncii. Țin de expansiunea tehnologică sau de criză? Scăderea angajărilor, în special în cazul absolvenților, și restructurările drastice din corporații țin mai mult de economiile pe care toate aceste organizații doresc să le facă decât de inteligența artificială, scrie The Economist. Firmele „au angajat nebunește” după pandemie, iar acum își corectează excesul, spun unii experți. Valul pare legat mai mult de ciclul economic decât de revoluția tehnologică.

Panica provocată de AI este alimentată, de fapt, de liderii din tehnologie

Directorii marilor companii tech nu s-au ferit de hiperbole când au decis să vorbească despre inteligența artificială. Sam Altman avertiza că „întregi clase de joburi urmează să dispară”. Dario Amodei a prezis că AI ar putea elimina jumătate dintre locurile de muncă de birou și, astfel, că ar dubla rata șomajului.

Elon Musk a mers încă și mai departe, afirmând că „AI și roboții vor înlocui toate locurile de muncă”. Însă realitatea e mai puțin apocaliptică și poate fi explicată mai degrabă prin reguli economice, comentează The Economist.

Marriott antrenează falimentul fulgerător al lui Sonder. Un scandal cu sute de clienți evacuați în mijlocul sejurului

16:01

Cele mai dure sisteme educaţionale din lume. Două state europene intră în topul mondial al exigenței

15:16

Valul de concedieri nu are o singură cauză

Amazon, Target și UPS au anunțat împreună peste 30.000 de concedieri în rândul personalului administrativ. Amazon a invocat „nevoia de eficiență” și decizia de a redirecționa fonduri către AI, în timp ce UPS a redus nivelurile manageriale, pentru a tăia din costuri.

Meta, la rândul ei, a restrâns o unitate AI considerată „umflată”. Concedierile i-au afectat în special pe angajații din birouri, adică exact categoria pe care Silicon Valley o consideră foarte vulnerabilă la automatizare. Totuși, valul pare legat mai mult de ciclul economic decât de revoluția tehnologică.

Indicatorii economici arată o răcire generală

Companiile americane au anunțat aproape un milion de concedieri în 2025, cu 50% mai multe decât anul trecut. Rata angajărilor a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, excluzând perioada pandemiei.

Mai mult de un sfert dintre șomeri nu au lucrat de peste șase luni, o proporție tipică recesiunilor. În rândul tinerilor absolvenți, rata șomajului a crescut cu peste două puncte procentuale față de 2023. Mulți asociază momentul cu extinderea AI, însă legătura directă nu este dovedită, comentează sursa citată.

Datele reale contrazic discursul alarmist

Cercetări ale Universității Stanford arată o scădere de 13% a angajărilor pentru categoria tinerilor programatori, comparativ cu ceea ce se întâmplă cu segmentul colegilor lor mai în vârstă, în domenii expuse AI.

Alte studii contrazic această tendință. Economic Innovation Group estimează că rata șomajului în rândul lucrătorilor cel mai expuși la AI a crescut doar cu 0,3 puncte procentuale, față de aproape un punct în rândul celor mai puțin expuși.

Analizele Laboratorului Bugetar Yale confirmă: piața muncii nu a suferit mutații semnificative de la lansarea ChatGPT.

Declinul se explică mai degrabă prin boom-ul post-pandemic decât prin AI

Cea mai simplă explicație este normalizarea pe piețe după un vârf apărut artificial, în timpul pandemiei, comentează sursa citată. Anumite sectoare, precum serviciile, consultanța și IT-ul, au crescut accelerat în 2021-2022, apoi au intrat într-o corecție.

Numărul ofertelor pentru programatori s-a dublat după pandemie, dar, apoi, s-a prăbușit. Martin Casado, partener la Andreessen Horowitz, spune că firmele „au angajat nebunește”, iar acum își corectează excesul. Industriile bazate pe contact direct, precum sănătatea, abia acum au recuperat ritmul, confirmând un ciclu economic clasic.

Ciclul economic lovește mai tare tinerii

Un alt factor este natura ciclică a pieței. Lansarea ChatGPT a coincis cu cea mai strânsă piață a muncii din ultimele decenii, cu două locuri disponibile pentru fiecare șomer.

Odată cu temperarea economiei, tinerii absolvenți au fost primii afectați, scrie The Economist. Analizele arată că șomajul în rândul tinerilor crește de două ori mai repede decât media în fazele de declin economic. Actualul val se înscrie perfect în această regulă.

Viitorul muncii albe, între stagnare și reinventare

Pe termen lung, problema e mai profundă, comentează sursa citată. Beneficiile educației superioare s-au erodat: prima salarială pentru absolvenți stagnează de două decenii. Aceștia reprezintă acum o treime dintre șomerii de lungă durată, față de o cincime în urmă cu o generație.

Inteligența artificială nu le ia încă locurile de muncă, dar le-ar putea limita șansele în viitor. Când economia își va reveni, s-ar putea ca numărul posturilor de birou să fie mai mic, dar asta nu din cauza AI, ci din cauza unei piețe care si-a schimbat deja structura, mai scrie sursa citată.